AUDIO Biserica de lemn din Gârbău Dejului

de | apr. 8, 2021 | Documentare

În ediția din această săptămână a rubricii „Biserici de lemn din patrimoniul județului Cluj” vă invităm printre dealurile domoale din jurul Dejului, pentru a descoperi o biserică veche, aparent modestă, dar fermecătoare.

Este vorba de biserica de lemn din Gârbău Dejului, comuna Cășeiu, un monument istoric ridicat probabil în prima jumătate a sec.al XVIII-lea. Despre doi meșteri, Mihaiu și Nicoară, care au trudit întru ridicarea sau refacerea ei aflăm din inscripția de pe grinzile de est ale naosului. Dintr-o altă inscripție în chirilică de pe iconostas aflăm despre Filipaşcu Voievod, posibil ctitorul bisericii. Câteva din elementele de arhitectură pe care le prezintă edificiul, susțin vechimea sa.

„Dimensiunile modeste, lipsa pridvorului și turnul clopotniță foarte scund sunt caracteristici ale unui tip mai vechi de biserică, reprezentat prin edificii construite până la mijlocul secolului al XVIII-lea, din aceeași familie făcând parte și alte biserici din zonă, precum cele de la: Sălișca, Muncel sau Leurda (azi la Bistrița)”, aflăm de la Consuela Bendea, consultant artistic în arhitectură și artă tradițională la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.

Monumentul se remarcă prin cele două ancadramente, de intrare în pronaos, respectiv naos, care îmbină un foarte mare număr de motive decorative, demonstrând o deosebită fantezie a meșterului.

„Diverse tipuri de rozete, torsade, romburi, denticuli, dintele de lup, motivul brăduțului se prind într-un joc foarte dinamic. Grinzile bolţii sunt decorate și ele cu rozete și fragmente de torsadă, puse în evidență și de vopseaua aplicată deasupra. Valoarea exemplului de la Gârbău Dejului este dată, prin urmare, de marea varietate a motivelor încrustate în lemn și de faptul că compoziția nu este perfect simetrică”, spune specialistul clujean.

Pictura murală, care se mai păstrează în naos și altar, datează de la sfârşitul secolului  al XVIII-lea şi a fost realizată de un meşter pictor din zonă, într-un stil de factură populară, naivă, cu o cromatică veselă și un limbaj pitoresc și vioi.

„Scenele sunt de mari dimensiuni, delimitate de vrejuri decorative, iar în partea de vest a altarului apar pictate personaje îmbrăcate în straie inspirate din moda contemporană pictorului. Este vorba de soldații care-l asupresc pe Iisus, poate o aluzie la greutățile prin care treceau românii din Transilvania. Pe iconostasul pictat în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea s-au păstrat și cele cele patru icoane împărăteşti, pictate pe lemn în aceeași perioadă”.

În primăvara anului 2020, Parohia ortodoxă Gârbău Dejului, Primăria Cășeiu și Asociația „Monumentum” au făcut un prim pas pentru restaurarea edificiului, prin consolidarea acoperișului și schimbarea șindrilei. În ciuda greutăților pe care le întâmpină o restaurare de amploare, preotul paroh Mihai Cozma este hotărât să meargă mai departe, deoarece pictura are și ea nevoie de o intervenție salvatoare.   Uneori se mai oficiază aici doar slujbe de înmormântare, dar poate că monumentul va reveni la viață, într-un viitor nu foarte îndepărtat.

Părintele vă va fi un bun ghid, dacă decideți să nu ocoliți satul și mica bijuterie din lemn pe care o adăpostește!

Rubrică realizată în parteneriat cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, instituție de cultură din subordinea Consiliului Județean Cluj.

Foto: arhiva CJCPCT Cluj

 

 

 

Radio Renasterea
Radio Renasterea
AUDIO Biserica de lemn din Gârbău Dejului
AUDIO Biserica de lemn din Gârbău Dejului
/
<a href="https://radiorenasterea.ro/author/grigore-samboan/" target="_self">Grigore Sâmboan</a>

Grigore Sâmboan

absolvent al studiilor de Teologie și Jurnalism redactor radio Renașterea

Ultimele articole

Școala Primară „Sfântul Stelian” din Bistrița

Școala Primară „Sfântul Stelian” din Bistrița

Unul dintre aspectele vieții religioase creștine este devenirea omului după trăsăturile naturii sale. Acest demers presupune învățarea și educarea sa progresivă, în mai multe etape, conform dezvoltării specifice firii sale. Dintru început relația omului cu Dumnezeu...

Intrarea noastră în Biserică

Intrarea noastră în Biserică

Nu, acesta nu e un eseu despre urgenţa instituţionalizării educaţiei încă de la vârste fragede, în care nu cred, și nici despre educaţia extrainstituţională sau libertatea părinţilor în alegerile pentru cei mici. Acesta e un text despre recunoștinţă. Pe 21 noiembrie...

Ospitalitatea sufletească și cea trupească

Ospitalitatea sufletească și cea trupească

Aspecte introductive Hristos ni se prezintă astăzi în ipostaza de oaspete. După ce învață poporul, caută căldura și primirea amicală a lui Lazăr. Va poposi de mai multe ori la acesta în decursul complexelor Lui peripluri propovăduitoare. Se simțea de bună seamă bine...

Preasfințitul Vasile – un dar al lui Dumnezeu!

Preasfințitul Vasile – un dar al lui Dumnezeu!

Părinte, Ori de câte ori se întâmpla să ne despărțim temporar, petrecându-ne peste pragul ușii tale, nu plecai din prag până nu dispăream în zare... Aceasta era una dintre atitudinile Părintelui nostru Vasile. În fapt, el nu se despărțea de nimeni, niciodată, nu vroia...

Mai multe din Documentare
ARHIEPISCOPUL JUSTINIAN CHIRA (28 mai 1921 – 30 octombrie 2016)

ARHIEPISCOPUL JUSTINIAN CHIRA (28 mai 1921 – 30 octombrie 2016)

Înaltpreasfinția Sa, JUSTINIAN CHIRA, vrednicul de pomenire Arhiepiscop al Maramureșului şi Sătmarului, a fost fiul unei familii de gospodari harnici și credincioși din satul Plopiș, având ca părinți pe Ilie Chira (1871-1937) și Maria Chira, născută Puț (1884-1949)....

In Memoriam Preasfințitul Părinte Episcop Vasile Flueraș Someșanul – Medalion Biobibliografic

In Memoriam Preasfințitul Părinte Episcop Vasile Flueraș Someșanul – Medalion Biobibliografic

Părintele Vasile Flueraș a odrăslit într-o familie cu rădăcini adânci în vechea lume românească din mărginimea Clujului. Părinții săi, Constantin și Rozalia Flueraș, au făcut parte din comunitatea străveche a satului Cluj-Mănăștur, până în anul 1894 o localitate distinctă din punct de vedere administrativ de orașul Cluj. Contribuția românilor din Mănăștur la pulsul românesc al Clujului a fost una deloc neglijabilă, comunitatea avându-l drept reprezentant ales în delegația clujeană la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 pe mănăștureanul Pavel Albu (1885-1939). Asemenea majorității românilor, familia episcopului Vasile și-a adus obolul ei de sânge și lacrimi la înfăptuirea idealului național românesc, bunicul său patern căzând pe fronturile Primului Război Mondial.