În noaptea de sâmbătă spre duminică s-au împlinit 151 de ani de la mutarea lui Avram Iancu la cele veșnice.
S-a născut în 1824 la Vidra de Sus, astăzi comuna Avram Iancu, din județul Alba., și s-a format într-o epocă în care în Transilvania nu existau școli românești, astfel că le cerea unor preoți apropiați să-i corecteze documentele în limba română.
În schimb, „știa să scrie și să vorbească latină corect, ungurește impecabil, încât îi punea în dificultate pe maghiarii nativi”, spune acad. Ioan-Aurel Pop într-una din conferințele sale.
A fost un elev eminent și a devenit jurist, dar în scurt timp a fost nevoit să renunțe la gândul că ar fi putut fi acceptat ca angajat al aparatului administrativ de stat, unde lucrau numai maghiari.
S-a implicat în lupta pentru obținerea de drepturi egale cu ale maghiarilor pentru toate națiunile din Transilvania, inclusiv sașii și secuii.
A participat la, în mai 1848, Adunarea de la Blaj, care cerea drepturi egale pentru români, dar maghiarii au început revoluția fără să ia în seamă aceste cereri, ba chiar instigând celelalte națiuni să atace românii care nu erau de acord cu anexarea Transilvaniei de către Ungaria.
În acest context, Avram Iancu a condus armata românilor transilvăneni, în alianţă cu armata austriacă, împotriva trupelor revoluţionare ungare aflate sub conducerea lui Lajos Kossuth.
Armata imperială austriacă a înfrânt, cu ajutor de la Imperiul Țarist, revoluția maghiarilor, dar aceasta nu a adus drepturi pentru români.
Avram Iancu a murit la 48 de ani, în urma unei hemoragii pulmonare, în noaptea de 9/10 septembrie 1872, la Baia de Criş, în Zarand.
Asupra lui au fost găsite fluierul de cireş din care îi plăcea să doinească şi o petiție pe care nu o mai trimisese către împăratul austriac Franz Josef al Austro-Ungariei.
A fost înmormântat cu funeralii naționale la Țebea, lângă Gorunul lui Horea, conform dorinței pe care și-o exprimase în timpul vieții.
„Avram Iancu are marele merit de a fi catalizat poporul român din Transilvania în jurul idealurilor sfinte de libertate şi de afirmare a conştiinţei naţionale”, a transmis Patriarhul Daniel anul trecut, la împlinirea a 150 de ani de la plecarea la Domnul a Crăișorului Munților.
„Numele său a devenit în curând un simbol puternic al libertăţii naţionale în conştiinţa întregului popor român, încât declararea sa oficială drept Erou al Națiunii Române, în 17 noiembrie 2016, a reprezentat doar validarea unui adevăr incontestabil.”
Senatul și Camera Deputaților au votat un proiect de lege potrivit căruia anul 2024, când se împlinesc 100 de ani de la nașterea eroului, se va numi „Anul Avram Iancu”.
Foto credit: Wikipedia
