Duminică, 28 mai 2023, a Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat slujba de punere a pietrei de temelie pentru un nou aşezământ monahal în Episcopia Maramureşului şi Sătmarului.

Ierarhul a pus piatra de temelie pentru biserica din lemn a acestuia, Schitul cu hramurile „Buna Vestire” şi „Sfântul Ierarh Nectarie al Eghinei” din Şomcuta Mare, Protopopiatul Chioar, în anul în care oraşul împlineşte 665 de ani de la atestarea ducumentară. La eveniment au participat un mare număr de credincioşi şi toţi preoţii din Protoieria Crhioarului, în frunte cu protoiereul Ciprian Coza.

Schitul care se va înălţa este aşezat într-o zonă mirifică, cu vedere spre Ţara Chioarului, într-o fostă livadă, teren donat de familia preoţilor Marius Lazăr senior, consilier eparhial onorific, vrednic de pomenire, şi junior, slujitor la Baia Mare. Semnificaţia datei de 28 mai este legată şi de împlinirea a 102 ani de la trecerea în lumea veşniciei a Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Justinian al Maramureşului şi Sătmarului, „Voievodul Spiritual al Maramureşului”, care a spus, cu mare convingere, din amvonul Rohiei, că ne aşteaptă pe toţi la „Poarta Raiului”.

„Este o zi istorică pentru monahismul din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, pentru că, iată, Dumnezeu a hotărât şi a venit momentul în care reînviem o veche vatră monahală a Ortodoxiei maramureşene, a spus Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin. Se pare că mănăstirea de la Şomcuta Mare a fost ctitorie a familiei voievodale a Drăgoşeştilor, deci putem să mergem în secolul al XIV-lea, 1391, soră cu Mănăstirea Peri, soră cu Mănăstirea Bârsana. Cert este faptul că pe la 1600 şi ceva, deci în secolul al XVII-lea, această mănăstire a existat, apare într-o hartă topografică făcută pentru prima dată din ordinul împărătesei Maria Tereza, pe la 1676, prima hartă topografică, apare mănăstirea de la Şomcuta. Şi apoi avem alte dovezi în care se spune în istorie că aicea a fost găzduit, la această mănăstire, Toma Cantacuzino, care a fost văr cu Matei Cantacuzino şi cu Constantin Brâncoveanu, deci familie voievodală, familie nobiliară, şi a lăsat un disc pe care se săvârşeşte Sfânta Proscomidie. Au trecut 30 de ani de la înfiinţarea Episcopiei, n-am reuşit să reactivăm această mănăstire, a venit momentul, pentru că au venit persoanele. Dumnezeu trimite persoanele care insistă. A venit maica Paisia şi a adus lângă ea încă o soră. Maica Paisia este din Glodul Maramureşului, cu multă dorinţă ca să facă ceva pentru Maica Domnului. Suntem în faţa acestui monument şi eveniment şi zic că-i de la Dumnezeu, pentru că este într-o zi mare. În 28 mai s-a născut Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Justinian. Nu-i întâmplător. Sunt 102 ani de atunci şi este şi duminica a VII-a după Paşti a Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic, ceea ce însemnează că această mănăstire, pusă sub ocrotirea Maicii Domnului, se va numi Buna Vestire, şi va fi mănăstire de călugăriţe, va fi un stâlp al Ortodoxiei şi va fi un loc de apărare, de propovăduire şi de mărturisire a sfintei şi dreptei noastre credinţe ortodoxe strămoşeşti. Chioarul n-a avut o mănăstire. Este prima mănăstire pe Chioarul nobil, pe Cetatea Chioarului, lângă Cetatea de Piatră, şi sunt fericit să facem acest moment. Am înfiinţat multe mănăstiri. 40 de mănăstiri şi schituri. Sunt de-a dreptul fericit să punem acest început, care va veghea asupra Cetăţii Chioarului şi mai ales asupra oraşului Şomcuta Mare, de unde atât mănăstirea va binecuvânta Cetatea cu Crucea, cât şi credincioşii vor privi spre acest loc unde, momentan, facem o bisericuţă de lemn, dar vom face o mănăstire de zid, brâncovenească, cu biserică de zid, cu tot ce ţine de o mănăstire adevărată românească şi brâncovenească. Aşa să ne ajute Dumnezeu!”.

Slujba de sfinţire a fost oficiată de un sobor de preoţi din care au făcut parte Arhim. Dr. Casian Filip, vicar administrativ, Arhim. Dr. Macarie Motogna, exarhul mănăstirilor şi schiturilor, Pr. Andrei Marius Pop, consilier eparhial social-filantropic şi misionar, Pr. Ciprian Coza, protopopul Chioarului,  Protos. Serafim Bilţ, eclesiarhul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” Baia Mare, Pr. Mihai Feher, protopopul onorific al Oaşului, Pr. Marius Lazăr jr., moştenitor şi donator al terenului, preoţi din Maramureşul istoric, alături de preoţii Chioarului, Arhid. Teodosie Bud, consilier eparhial economic, Arhid. Dr. Nifon Motogna, administratorul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” Baia Mare,  cărora li s-au adăugat Gheorghe Ioan Buda, primarul oraşului Şomcuta Mare, Doru Lazăr, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, Vasile Iuga de Sălişte, editor vestit, venit tocmai din Cluj-Napoca, fiu al Maramureşului, alţi oficiali, familia Pr. Marius Lazăr jr., alături de mai multe sute de credincioşi din Chioar, Maramureşul Voievodal, Oaş şi Lăpuş.

Egumena schitului este Monahia Paisia Semeni, care a promis Maicii Domnului că va face o mănăstire, absolventă de informatică, ajutată de Maica Nectaria.

Răspunsurile au fost date de Grupul Psaltic „Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, dirijat de Florian Vois.

Momentul a fost unul înălţător, deoarece a fost sfinţit atât locul de mănăstire, scris pe o placă de granit – 28 mai 2023 – şi o Sfântă Cruce pe care scrie „Loc sfinţit pentru mănăstire” , cât a fost pusă şi piatra de temeie pentru biserica de lemn a noului locaş de închinare, cu hramurile „Buna Vestire” şi „Sfântul Ierarh Nectarie din Eghina”, scris pe o placă de granit, biserică despre care am aflat că va fi ridicată de Părintele Toader Bârsan din Bârsana, slujitor la Mănăstirea Bârsana, cu echipa sa.

„Este o zi istorică, a mai spus Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin. Punem început nou unui aşezământ vechi.”

Mănăstirea este străjuită de o frumoasă livadă de nuci, peste care a răsunat, în încheiere, cunoscuta priceasnă „O, Măicuţă Sfântă”, cântată de mulţimea de credincioşi şi preoţi, de s-a putut auzi de la câţiva kilometri depărtare.

Andrei Fărcaş, redactor la revista „Graiul Bisericii Noastre”