Cezar Petrescu – unul dintre cei mai de seamă gazetari ai primei jumătăți a secolului trecut

de | mart. 9, 2022 | Personalitatea zilei, Biografii, Documentare

Romancier, nuvelist, traducător şi gazetar român, scriitor fecund, care a aspirat să scrie o nouă „Comedie umană”, o cronică românească a veacului al XX-lea. Acesta a fost Cezar Petrescu.

S-a născut la Hodora-Cotnari, judeșul Iași. Tatăl său (inginerul Dimitrie Petrescu)  a fost profesor la Școala Practică de Agricultură de lângă Roman (aflată în arealul actual al comunei Horia), unde viitorul scriitor a și învățat între 1901-1903 (perioadă în care instituția s-a transformat în Școală Inferioară de Agricultură).

În anul 1906, Cezar Petrescu i-a scris lui Nicolae Iorga o scrisoare la care a atașat schița ,,Scrisori” pentru a fi publicată în revista Floarea darurilor. Un an mai târziu, acesta și-a început cursurile la Liceul Naţional din Iaşi, unde l-a avut ca profesor de română pe Calistrat Hogaş. Ultima clasă a făcut-o în particular. A obținut licența în drept în anul 1915.

Scriitorul este cunoscut, totodată, ca unul dintre cei mai de seamă gazetari ai primei jumătăți a secolului trecut.  A avut o activitate publicistică intensă. A colaborat la multe gazete şi reviste ale timpului. A debutat în revista „Facla” condusă de N. D. Cocea, publicând în 1912, o suită de articole: „După un Congres”„Pentru un scrib naţionalist” şi „Răzbunarea lor”. În 1918, şi-a început activitatea jurnalistică în gazeta „Iaşul”, apoi, a colaborat la ziarul „Depeşa”. În 1919, a apărut revista social-politică „Hiena”, avându-l codirector pe Cezar Petrescu. El a întemeiat revista Gândirea în anul 1921 împreună cu Lucian Blaga, Adrian Maniu și Gib Mihăiescu.

A fost fondator al ziarelor Cuvântul (1924) și Curentul 1928; director al ziarului oficios România în 1938 și al revistei România Liberă, 1938 – suprimate în 1940. S-a afirmat ca romancier cu romanul Întunecare (1927-1928). În anul 1931, Cezar Petrescu a obținut Premiul Național pentru Literatură.  Tot în acest an a apărut romanul „Baletul mecanic” şi volumul de nuvele „Flori de gheaţă”. Romanul „Plecat fără adresă”, în a cărui prefaţă scriitorul și-a definit pentru a doua oară planul ciclului de romane a părut în 1932, urmat de romanul „Greta Garbo” (o continuare la Baletul mecanic) şi una dintre cele mai renumite opere din literatura română, romanul pentru copii „Fram, ursul polar”, în ultimul gen de romane menţionate încadrându-se şi „Omul de zăpadă” (1945) şi „Neghiniţă” (1949). În anul 1952 a primit Premiul de Stat pentru Dramaturgie, pentru piesa „Nepoții gornistului”, în colaborare cu Mihail Novicov. A fost decorat cu Ordinul Muncii clasa I.

Opera lui cuprinde aproape 70 de volume – romane, nuvele, piese de teatru, proză fantastică și literatură pentru copii, studii, note de călătorie și memorialistică.

Cezar Petrescu a încetat din viață la 9 martie 1961.

 

Surse:

O antologie a literaturii nemțene, Laurian Ante, Ed. Mușatinia, Roman, 2006.

Un dicționar al literaturii din județul Neamț de la copiști la suprarealiști, secolul al XV-lea – 2012, Tomșa Constantin, Ed. Cetatea Doamnei&Crigarux, Piatra Neamț, 2014.

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Cezar Petrescu - unul dintre cei mai de seamă gazetari ai primei jumătăți a secolului trecut
Cezar Petrescu - unul dintre cei mai de seamă gazetari ai primei jumătăți a secolului trecut
/

Ultimele articole

Intrarea noastră în Biserică

Intrarea noastră în Biserică

Pe 21 noiembrie sărbătorim împreună Intrarea Maicii Domnului în Biserică, motiv suficient de serios pentru a ne chestiona asupra proprii noastre aduceri în biserică. Dacă aducerea Maicii Domnului în templu la vârsta de trei ani însemna consacrarea acesteia ca...

Viața și scrierile Sfântului Paisie Velicikovski de la Neamț

Viața și scrierile Sfântului Paisie Velicikovski de la Neamț

Anul comemorativ al sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț reprezintă o invitație a Sfântului Sinod adresată întregii noastre Biserici, dar mai cu seamă clerului, teologilor și monahilor de a medita asupra vieții și activității...

Necesitatea îndrumării duhovnicești

Necesitatea îndrumării duhovnicești

Oamenii preocupați de cele spirituale au avut întotdeauna conștiința că au nevoie de un călăuzitor. Cărțile de înțelepciune ale Scripturii îi fericesc pe cei ce sunt călăuziți „căci dacă unul cade, îl scoală tovarășul lui” (Ecclesiastul 4, 10). Îl auzim și pe Solomon...

Viața și scrierile Sfântului Paisie Velicikovski de la Neamț

Viața și scrierile Sfântului Paisie Velicikovski de la Neamț

Anul comemorativ al sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț reprezintă o invitație a Sfântului Sinod adresată întregii noastre Biserici, dar mai cu seamă clerului, teologilor și monahilor de a medita asupra vieții și activității...

Sfântul Nectarie de Eghina – dascăl de Teologie

Sfântul Nectarie de Eghina – dascăl de Teologie

Această personalitate duhovnicească contemporană de excepție este cunoscută în contemporaneitate, mai ales în spațiul pastoral-duhovnicesc, drept un sfânt contemporan din categoria taumaturgilor. Însă nu trebuie să uităm că a fost și un dascăl de Teologie, activitate...

ARHIEPISCOPUL JUSTINIAN CHIRA (28 mai 1921 – 30 octombrie 2016)

ARHIEPISCOPUL JUSTINIAN CHIRA (28 mai 1921 – 30 octombrie 2016)

Înaltpreasfinția Sa, JUSTINIAN CHIRA, vrednicul de pomenire Arhiepiscop al Maramureșului şi Sătmarului, a fost fiul unei familii de gospodari harnici și credincioși din satul Plopiș, având ca părinți pe Ilie Chira (1871-1937) și Maria Chira, născută Puț (1884-1949)....

Părintele Sofian Boghiu, bătrânul filocalic

Părintele Sofian Boghiu, bătrânul filocalic

Probabil că cea mai bună descriere sintetizatoare a părintelui duhovnicesc în termeni evanghelici, care devine și program de viață efectiv la Părintele Sofian Boghiu, este răspunsul consemnat într-una din lucrările sale: „Smerenia și dragostea! Cele pe care le...

Părintele Sofian Boghiu – un practicant al rugăciunii isihaste

Părintele Sofian Boghiu – un practicant al rugăciunii isihaste

Personalitate importantă a monahismului românesc contemporan, părintele arhimandrit Sofian Boghiu, născut la 7 octombrie 1912 în Cuconeștii Vechi, județul Bălți și decedat la 14 septembrie 2002, înscrie cu cinste nu doar o pagină în istoria artei bisericești românești...