Concertul de colinde „Bună sara lui Crăciun”, apreciat de publicul clujean

de | dec. 10, 2019 | Cultură

Grupuri de colindători din județul Cluj, dar și din comunitățile românești din Banatul Istoric – Voivodina, Serbia, alături de celebrul cor bărbătesc din Finteuşu Mare, au recreat duminică, 08 decembrie 2019, la Cluj-Napoca, atmosfera sărbătorilor de iarnă din satul românesc de altădată. Într-un număr impresionant, peste 200 de persoane, colindătorii au evoluat în cadrul concertului „Bună sara lui Crăciun” și le-au dăruit spectatorilor clujeni momente speciale, pe care rar mai au astăzi ocazia să le trăiască de sărbători.

Evenimentul, organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, instituție de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, s-a desfășurat de la ora 18:00, în sala de spectacole „Laurențiu Hodorog”  a Casei de Cultură a Studenților „Dumitru Fărcaș”.

Concertul a fost deschis de Corul de Cameră „Psalmodia Transylvanica” al Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Babeș-Bolyai, după care luat a cuvântul arhim. Benedict Vesa, secretar eparhial al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului.

„Vă salutăm cu bucurie pe toți cei care ați venit să colindați, sau să fiți colindați. Colindătorii vin să vestească nașterea Mântuitorului și nu vin singuri, ci împreună cu Pruncul Iisus. Și, ca orice gazdă bună, românul credincios îi invită la masă și le dă tuturor cele mai bune bucate. Sărbătoarea Nașterii Domnului este pentru toată lumea. toți se bucură. Aceasta este atmosfera Crăciunului și, oarecând, această atmosferă făcea parte din viața satului. Noi, cei care suntem acum la oraș, poate nu mai trăim la modul firesc acest lucru, însă de fiecare dată când ascultăm sau cântăm colinde, intrăm în acea atmosferă. Ne bucurăm tare mult să fim în această seară împreună, să fim colindați și să colindăm, pentru că e foarte important să participăm la acest obicei frumos care este și unul liturgic, duhovnicesc. Îi felicităm pe organizatori și pe toți cei care s-au implicat, vă transmitem binecuvântarea Înaltpreasfințitului Arhiepiscop și Mitropolit Andrei și vă dorim Sărbători fericite!” a spus arhim. Benedict Vesa.

Apoi, pe scenă, au urcat grupurile de colindători din județul Cluj. Este vorba despre „Junii Vladesei” din Huedin, instructor Florin Ciorte, grup care a prezentat și obiceiul umblatului cu turca, așa cum era întâlnit în satul clujean Giurcuța de Sus. A urmat grupul de tineri „Jijicanii”, din cadrul Asociației „De la lume adunate și-napoi la lume date”, instructori coordonatori Corina Cristuțiu și Daniel Rus, dar și colindătorii din Frata și Berchieșu, zona de Câmpie a județului Cluj, însoțiți de preoții parohi Cătălin Bucevschi și Florin Negru, coordonator Romulus Bucur, directorul Căminului Cultural din Frata. Tot din zona de Câmpie a urcat pe scenă grupul de colindători „Zorile” din Mociu, coordonator Traian Sălăgean, directorul Casei de Cultură din Mociu, acompaniat de Ţuli Carol –„Stângaciu” și Covaci Băbuț, ce fac parte din cadrul formației tradiționale „Zorile”, deținătoare a titlului „Tezaur Uman Viu”. Următorii colindatori au venit din satul clujean Răchițele, situat la poalele Munților Vlădeasa.  Coordonat de doamna Marioara Boc, grupul „Păstrătorii Tradiției” a adus în scenă colinde, dar și obiceiul grăitului bucatelor, alături de jocul bătrânesc. Un alt moment deosebit a fost prezența colindătorilor din satul Negreni, aflat la interferența cu județul Bihor, coordonați de profesoara Florina Varadi și preotul Marian Văcariu. Ei au adus în scenă un obicei care era des întâlnit mai demult în satele din Transilvania și anume colinda cetei feciorilor. Fetele și femeile stăteau acasă și primeau ceata care își aducea și ceterași, iar la final jucau fata gazdei și pe toate femeile din casă. Toți colindătorii au primit din partea gazdelor, familia Rodica și Gherorghe Căpușan de la Muzeul etnografic „Poarta de su’ Feleac“, alături de Daniela Cristuțiu și Daniel Rusu de la Asociația „De la lume adunate și-napoi la lume date”, mere, nuci și colăcei.

O prezență aparte a fost cea a grupului de colindători din comunitățile românești din Banatul Istoric – Voivodina, Serbia, instructor Alexandra Rancovici de la Centrul Artei Populare din Nicolinț, coordonator prof. Marioara Sfera. Prezența lor la Cluj s-a înscris în cadrul proiectului internațional „Punți culturale între Banat și Transilvania”, derulat din acest an de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, în parteneriat cu Primăria orașului Vârșeț, Serbia și cu reprezentanții unor localități și asociații din Banatul Istoric. Foarte apreciată și aplaudată a fost și prestația celebrului cor bărbătesc din Finteuşu Mare, județul Maramureș, cel mai longeviv cor din țară, cu o activitate de peste 100 de ani, condus de profesorul Andrei Dragoş, cor care a prezentat pe scena Casei de Cultură a Studenților cântece patriotice şi colinde.

În cadrul manifestării a fost lansat și un Compact Disc, ce conține colinde și cântece de stea din județul Cluj, intitulat „Bună sara lui Crăciun”, proiect coordonat de prof. dr. Mircea Cîmpeanu, șef birou cercetare, conservare și arhivare cultură și arte tradiționale în cadrul instituției.

În finalul concertului, iubitorii de folclor s-au bucurat și de colinde foarte cunoscute,  aduse în scenă de grupul de cântăreți clujeni „Corindătorii Clujului”, format din angajați și colaboratori ai Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj: Adriana Irimieș, Mariana Morcan, Maria Marcu, Marinela Zegrean Istici, Crina Varga-Haiduc, Mihaela Grindean, Alexandru Potra, Florin Bota, Adrian Socaciu, Cătălin Nistor, Raul Oltean și Grigore Sâmboan, acompaniați de un grup instrumental, din cadrul orchestrei „Cununa Transilvană”.

 

Ultimele articole

Nicolae Bălcescu – un român aparte

Nicolae Bălcescu – un român aparte

Cel despre care vă invit să aflăm mai multe informații în această ediție, este marele Nicolae Bălcescu. Dânsul a rămas în istorie cu precădere pentru activitatea desfășurată în cadrul revoluției de la 1848 și a monografiei pe care a dedicat-o voievodului Mihai...

3 decembrie –  Sfântul Proroc Sofronie

3 decembrie – Sfântul Proroc Sofronie

Este numit în cărțile ebraice Tefanian, adică „straja Domnului” sau „cunoscătorul celor ascunse”. Proorocul Sofronie și-a împlinit misiunea profetică în timpul regelui Iosia din regatul Iuda (640-609). În cartea lui, alcătuită din trei capitole, Proorocul Sofronie...

„Fii bun de Crăciun!”, alături de Filantropia Ortodoxă Dej

„Fii bun de Crăciun!”, alături de Filantropia Ortodoxă Dej

Asociatia Filantropia Ortodoxă filiala Dej demarează, pentru al șaselea an consecutiv, campania „Fii bun de Crăciun!”. Aceasta se desfășoară în perioada 1 – 21 decembrie 2020 și are ca scop colectarea de donaţii, sub orice formă, pentru a ajuta copiii şi bătrânii...

Ζωή, Κρίσις și COVID-19 – după un an

Ζωή, Κρίσις și COVID-19 – după un an

Ioan Lisandru Bălan „Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți”             Cum se poate, – se întreba un părinte din secolele IV-V – să ne lăsăm impresionați de „dileme” precum cea legată de cazul în care ar...

Mai multe din Cultură
„Tatăl nostru”, darul Operei din Cluj pentru români, de 1 Decembrie

„Tatăl nostru”, darul Operei din Cluj pentru români, de 1 Decembrie

Într-o perioadă care ne îndeamnă la regăsire interioară și deschidere sufletească, Opera Națională Română din Cluj-Napoca alături de partenerii săi ne oferă o surpriză muzicală de o spiritualitate aparte: rugăciunea „Tatăl nostru”, aranjată pe note de...

Colinde tradiționale din satele clujene, prezentate în online

Colinde tradiționale din satele clujene, prezentate în online

Dintotdeauna, în satele românești, colindatul a fost un impresionant spectacol, care a dat mereu o deosebită solemnitate Crăciunului și tuturor sărbătorilor iernii. În județul Cluj acest obicei se păstrează încă în multe localități. Centrul Județean pentru Conservarea...

Vechi biserici de lemn „călătoare” din județul Cluj

Vechi biserici de lemn „călătoare” din județul Cluj

Fascinanta poveste a unor biserici de lemn, monument istoric, care au călătorit cu multe popasuri până în locul unde se găsesc în prezent, stârnește interes celor pasionați de aceste valori de patrimoniu.   Fenomenul mutării unor biserici de lemn vechi dintr-un...