În cuvântul de învățătură rostit la sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena, Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului a vorbit despre respect și educație, virtuți esențiale societății contemporane. Pornind de la exemplul Sfinților Constantin și Elena a evocat modelul Regelui Mihai și al mamei sale Regina Elena și a subliniat faptul că valorile sociale autentice au aceeași importanță indiferent de perioada istorică.

Deși abandonată de soțui ei, Împărăteasa Elena nu și-a abandonat fiul ci și-a închinat întreaga viață creșterii și educației acestuia, a spus Preasfințitul Părinte Iustin în cuvântul de învățătură:

Sfânta Împărăteasă Elena a abandonat viaţa publică şi şi-a închinat restul vieţii ei creşterii Sfântului Constantin, fără, poate, să gândească ce dar va fi pentru Biserica lui Histos şi pentru creştinii mult prigoniţi până la el. Diocleţian a fost ultimul împărat, iar persecuţiile lui au fost cele mai cumplite: bisericile au fost închise, comunităţile şi creştinii deposedaţi de bunuri, obiectele sacre au fost incinerate şi toate locurile sfinte profanate de către păgâni. Societatea se pare că vrea să se întoarcă din nou la vremuri de păgânătate.

Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a făcut, apoi, o comparaţie cu Regina-Mamă Elena a României, care, după ce a fost părăsită de Regele Carol I, l-a crescut pe Regele Mihai în credinţa ortodoxă oferindu-i o bună educație:

Sfânta Împărăteasă Elena şi-a crescut fiul în principiile vieţii creştine şi în credinţa în Dumnezeu. Ea însăşi era creştină. Împăratul Constantin nu era botezat şi s-a botezat doar la maturitate, dar l-a crescut în principiile vieţii creştine, în moralitate şi credinţa în Dumnezeu. Parcă seamănă tabloul mamă-fiu Elena-Constantin cu Regina-Mamă a României, care a fost abandonată de regele Carol II pentru o femeie mai lumească. Regina-Mamă a României, tot de origine greacă, l-a crescut pe regele Mihai aşa cum l-aţi văzut şi cum l-am cunoscut noi doar la sfârşitul vieţii. Ce-a spus regele? Educatorul meu principal a fost mama mea şi cartea mea de căpătâi a fost Sfânta Scriptură şi instituţia pe care am iubit-o cel mai mult n-a fost regalitatea, ci a fost Biserica. Aceasta este mama adevărată.

Pe lângă educația aconrată în valorile și principiile creștine, Regele Mihai, încă din vremea copilăriei, alături de mama sa a fost un ortodox practicant:

Regina Elena a României îşi ducea copilul de mână pe Dealul Patriarhiei, la Catedrala Patriarhală de astăzi, şi acolo stăteau în stranele rânduite pentru capetele încoronate. Şi ea şi Principele Mihai se spovedeau şi se împărtăşeau din acelaşi potir, cu aceeaşi linguriţă. N-a făcut diferenţă Patriarhul Miron Cristea sau slujitorii de la Catedrala Patriahiei între Regină şi Principe şi restul poporului, pentru că ei înşişi nu au făcut şi nu au cerut să îi împărtăşească preferenţial sau să-şi aducă o linguriţăde aur sau de argint de acasă cu care să-i împărtăşească. Vedeţi, asta face diferenţa între familia regală, între educaţia pe care a primit-o Regele Mihai şi respectul pe care l-a avut din copilăria lui până la 96 de ani faţă de Sfânta Biserică, credinţa puternică în Dumnezeu şi în rânduielile şi tradiţiile poporului român ortodox şi educaţia pe care o au copiii neamului nostru de astăzi, care derapează şi care îşi judecă şi îşi osândesc părinţii că se împărtăşesc din acelaşi potir, cu aceeaşi linguriţă cu trupul şi sângele Domnului. Educaţia şi respectul fac diferenţa. Niciodată nu se pomeneşte în viaţa Regelui şi a Reginei-Mamă că ar fi făcut diferenţă între ei şi poporul lui Dumnezeu. Erau în Biserică egali.

Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a subliniat și reformele aduse de Sfântul Împărat Constantin în viaţa Bisericii şi pentru întreaga lume:

După ce a eliberat Roma de ultimul împărat păgân persecutor, în anul 313, a dat un Edict, la Milano, prin care, pentru prima dată creştinii puteau să iasă din catacombe la suprafaţă şi să se roage, să-şi manifeste cultul. N-a devenit religie de stat creştinismul, dar i-a dat libertate prin acest edict. Odată cu libertatea pe care a dat-o creştinilor, le-a dăruit şi libertate episcopilor, care erau în închisori. Toţi s-au întors din locurile de prigoană la eparhiile lor şi slujitorii la bisericile lor. Le-au dat locurile unde se făceau judecăţile ca să le transforme în biserici. Foarte multe decrete imperiale a dat, prin care a statornicit mai multe lucruri. A dat episcopilor dreptul să judece procesele celor care nu doreau să se înfăţişeze în faţa tribunalelor păgâne, pentru că erau creştini. A statornicit ziua duminicii ca zi de odihnă. A dat drept episcopilor ca, prin înţelepciunea lor şi felul lor de a gândi şi de a se raporta la omeni, să graţieze pe cei închişi pe nedrept. A redat proprietăţile Bisericii, care a fost deposedată de bunuri. A abrogat pedeapsa cu moartea prin răstignire, prin zdrobirea fluierelor picioarelor şi prin stigmatizare cu fierul roşu.

De la el avem duminica fixată ca zi de odihnă şi o are toată omenirea. Este o rânduială creştină, pe care creştinii o ţineau de la Învierea Domnului, dar el a hotărât ca duminica să fie ţinută înclusiv de păgâni. Nu i-a fost uşor, că păgânii erau numeroşi, dar l-a ajutat Hristos, pentru că făcea lucruri pentru umanitatea întreagă. A pezidat începutul primului Sinod Ecumenic la care s-a statornicit învăţăura că Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu. Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, de o Fiinţă cu Tatăl. Atunci s-au alcătuit primele şapte articole ale Simbolului Credinţei.

Joi, 21 mai 2020, la praznicul Sfinţilor Împăraţi şi întocmai cu Apostolii Constantin şi mama sa Elena, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat Sfânta Liturghie în Paraclisul Episcopal de la Centrul Eparhial din Baia Mare.