Gânduri dedicate unei frumoase aniversări

***, A scris în inimile noastre: Arhimandrit Dumitru Cobzaru, cuvânt înainte de Dan C. Mihăilescu, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2022.

Părintele arhimandrit Dumitru Cobzaru este cu siguranță unul dintre oamenii a căror prezență impune o anumită conduită. Călugăr de vocație, bun administrator, precum se poate vedea din cele ctitorite de către Preacuvioșia Sa în vremea cât a stărețit Lavra Niculei, dânsul este totodată și un mare păstor duhovnicesc. La ceas aniversar, când se laudă cu împlinirea unei jumătăți de veac de existență pământească, ucenicii-l definesc prin frumoasa sintagmă: „A scris în inimile noastre”! Un gând suav și o mărturie deopotrivă. Căci a scrie pe tablele de carne ale inimii cuiva înseamnă a-i cunoaște, înțelege, iubi și alina sufletul. Despre toate aceste lucruri vin să vorbească gândurile antologizate în paginile omagiului pe care i-l oferă fiii săi duhovnicești la ceas de adăstare și popas sărbătoresc.

Gânduri dedicate unei frumoase aniversări

Oferit, precum se menționează încă din debutul său de către: Maria, Angel, Nicolás, Paula, Maria și Viorel Moraviț, înzestrat cu o adevărată armură fotografică de către părintele protos. Paisie Pașcu, Dumitru Cucură, Darius Echim, Marius Romilă, Ioana Filipcic și părintele arhidiacon Dan Văscu, volumul, tributar din perspectiva concepției grafice părintelui anterior pomenit și distinsei doamne preotese Viorica Văscu, este o adevărată bijuterie grafică. Îl prezintă pe cel omagiat evidențiindu-i trăsături precum blândețea, consecvența, dragul de Dumnezeu și de rugăciune. Căci, după cum remarcă scriitorul Dan C. Mihăilescu, semnatarul cuvântului înainte (pp. 5-9):

„Părintele Cobzaru știe că adevărul se rostește, nu se strigă, că nădejdea poate invada ființa fiilor duhovnicești mai degrabă prin șoaptă și blândețe decât prin biciuirea verbală, că demnitatea, fie individuală, fie regională sau națională, se poate apăra la fel de adecvat și eficient prin rostirea chibzuită ca și prin șarja răspicată. În plus, nutrind din copilărie cultul familiei, păstrându-și ingenuitatea și inocența nealterate ca și, mai apoi, în ucenicie, harul ascultării slujitoare și bucuria euforizantă a contemplației, paralel cu energia constructivă și hărnicia disciplinei, Părintele a dobândit în chipul cel mai natural arta socializării, știința comunicării plurisemice și chiar abilități mediatice cu vădit succes” (p. 7).

Fiecare fotografie este acompaniată de un gând rostit, ori consemnat de părintele într-un moment sau altul, într-un context liturgic, cultural ori social. Fragmentele extrase vin să sintetizeze percepția sa cu privire la om, Dumnezeu, viitor, credință și alte aspecte cu rol fundamental ale vieții creștine. Perspectiva pe care o propune monahul clujean este una plină de nădejde și arătând mereu înspre Cel ce ne este deopotrivă model, Părinte și sursă a existenței. Referindu-se la antropologia creștină, pe care o analizează în cheie actuală, dânsul va sublinia faptul că:

„Dumnezeu Și-a dorit să Se oglindească în noi, creându-ne chip și asemănare Lui (Fc 1, 26). Dar și noi să ne oglindim în El! Este în firea omului să-L caute pe Dumnezeu și să devină asemenea Lui.” (p. 15).

Era de așteptat ca omul care a fost vreme de mai multe decenii starețul Lavrei transilvane, care este generatoarea celui mai mare pelerinaj mariologic, să o evoce în culori calde și pline de duioșie pe Maica Domnului. De altfel, o parte consistentă a demersului omagial este garnisită cu doxologii aduse Precistei, în cadrul cărora autorul reușește să spună lucruri de mare profunzime în cuvinte care nu plictisesc și sunt inteligibile deopotrivă intelectualului cu gusturi și veleități savante, cât și oamenilor simpli. Iată un astfel de exemplu:

„Când ne-nchinăm Maicii Domnului, în realitate, o îmbrățișăm și, în același timp, ne întâlnim cu Fiul ei! Putem avea încredințarea că și fiii noștri o pot întâlni, chiar dacă ei nu cercetează biserica, sau nu se roagă, sau nu o cunosc pe Maica Domnului. Dacă noi o îmbrățișăm pe Maica Domnului, fiul nostru cel dintâi – sufletul nostru – este primul care se încredințează de dumnezeirea Domnului Iisus Hristos, dar și fiii noștri, fie ei trupești, fie duhovnicești.” (p. 27).

Desigur, nici maieutica duhovnicească nu este neglijată. În rânduri ce mustesc parcă izul corespondenței stareților de la Optina, Avva-și călăuzește uneori ucenicii. Le vorbește despre frumusețea chipului îngeresc, sinuozitățile care marchează uneori o astfel de viețuire, dar și despre modul în care se pot păstra întru nădejde și pot progresa duhovnicește. Astfel, zice dânsul:

„Monahismul în sine nu face altceva decât să scoată la suprafață tot ce e mai rău în om. Dar este o lucrare duhovnicească, aceea de a te descoperi pe tine însuți așa cum ești și de a lupta cu tine însuți să devii altfel, să devii asemenea lui Dumnezeu.” (p. 42).

Cu astfel de gânduri, dar și multe altele interesante, părintele arhimandrit Dumitru Cobzaru, exarhul Mânăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului pășește, încet, dar sigur, înspre ceea ce specialiștii definesc drept „vârsta marilor sinteze”. E un gând lăudabil, acela al apropiaților, de a-l nemuri printr-o carte. Alătur și eu, alături de aprecierile ce se cuvin demersului editorial de excepție, un gând către cel aniversat: la mulți ani sănătoși și fericiți, Avva!

 

<a href="https://radiorenasterea.ro/author/maxim-morariu/" target="_self">Protos. Maxim Morariu</a>

Protos. Maxim Morariu

Doctor în teologie al Faculății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca (Summa cum laude) și doctor în științe sociale al Universității Pontificale Angelicum din Roma (Summa cum laude). A absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă clujeană (ca şef de promoţie) și un masterat în ,,Consiliere Pastorală şi Asistență Psihosocială”, în cadrul facultăţii menţionate, Facultatea de Istorie și Filosofie, nivel licență (2014), și masteratul în ,,Istoria Europei de Sud-est” (2016), Institutul Ecumenic de la Bossey (Universitatea din Geneva, 2018), și a studiat la Universitățile din Kosice, Graz, Belgrad, precum și la Universitatea Pontificală Angelicum din Roma, Italia. A publicat, editat, coordonat sau tradus nu mai puțin de 32 de volume și peste 300 de studii și articole de specialitate în țară și străinătate. Este membru editorial a 8 reviste de specialitate (2 indexate Web of Science), membru fondator și redactor-șef al Revistei Astra Salvensis, recunoscută la nivel internațional, secretar științific al Despărțământului „Vasile Moga” al ASTREI Sebeș și al Centrului de Studii „Ioan Lupaș” din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca și cercetător asociat al Universității din Pretoria (Africa de Sud). Ca om de radio realizează emisiuni și rubrici pentru Radio Renașterea (Cluj-Napoca), Radio Trinitas (București) și Radio Someș (Bistrița) și colaborează cu portalul doxologia.ro. Începând cu anul 2022 este de asemenea eclesiarhul Catedralei Episcopale „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Saint-Hubert, Quebec (Canada).
Patriarhul Justinian Marina

Patriarhul Justinian Marina

Ioan Marina s-a născut la 22 februarie 1901, în satul Suieşti, din județul Vâlcea, în familia unor agricultori, buni creștini, de la care a moștenit educația creștină și calitățile de bun administrator. La vârsta de 34 ani a suferit pierderea soției în data de 18...

VALERIU GAFENCU (24 ianuarie 1921 – 18 februarie 1952)

VALERIU GAFENCU (24 ianuarie 1921 – 18 februarie 1952)

Valeriu s-a născut la data de 24 ianuarie 1921 în Sângerei, județul Bălți, fiind cel dintâi născut al familiei Gafencu. Acest mare mărturisitor din temnițele comuniste a avut încă trei surori: Eleonora, Elisabeta și Valentina. Conform mai  multor surse, știm că...

Mircea Popa – „Avram Iancu, făuritor de istorie națională”

Mircea Popa – „Avram Iancu, făuritor de istorie națională”

Mircea Popa, Avram Iancu, făuritor de istorie națională, Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2022, 300 p. Luni, 30 ianuarie 2023, Editura Școala Ardeleană a organizat în Sala Ion Mușlea a Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca lansarea...

Ziua Mondială a Radioului, la Radio Renașterea

Ziua Mondială a Radioului, la Radio Renașterea

Ziua de 13 februarie este Ziua Mondială a Radioului și marchează lansarea primei emisii a postului de radio al Naţiunilor Unite, în 1946. „Radioul și pacea” este tema celei de-a XII-a ediții a Zilei Mondiale a Radioului din anul 2023. „…de vreme ce războaiele încep în...

Ziua Mondială a Radioului, cel mai utilizat mijloc de comunicare

Ziua Mondială a Radioului, cel mai utilizat mijloc de comunicare

Ziua Mondială a Radioului este celebrată anual în data de 13 februarie. Sărbătoarea a fost instituită în 2011 de statele membre UNESCO şi adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite în 2012. Ziua mondială a radioului a fost proclamată în 3 noiembrie...