Gavriil Musicescu – părinte al muzicii corale naţionale

Gavriil Musicescu – muzician, dirijor și organizator de talent – a fost printre primii muzicologi care au scos în evidență frumusețea folclorului românesc.

S-a născut la data de 20 martie 1847 la Ismail într-o familie iubitoare de muzică.

Primele studii le-a făcut în orașul natal, unde profesorii i-au remarcat talentul. A continuat timp de 4 ani la Seminarul din Huși, după care la Conservatorul din Iași.

Musicescu a fost apreciat chiar de către familia imperială a Rusiei, care i-au oferit postul de dirijor.

El a fost numit profesor de muzică la Ismail, unde a avut ocazia de a cunoaște repertoriul coral bisericesc al clasicilor ruși.

Studiile sale au fost hotărâtoare pentru fenomenul pe care l-a declanşat la nivel naţional: armonizarea folclorului pe principii modale.

În anul 1872, Gavriil Musicescu a fost ales pe post de profesor de armonie la Conservatorul de muzică din Iași. El a dirijat corul Catedralei Mitropolitane vreme de aproape treizeci de ani după ce a refuzat mai multe oferte de la coruri cu prestigiu din Rusia.

Pentru ansamblu a scris compoziții corale laice care s-au concretizat în prelucrări de melodii populare. Împreună cu corul a întreprins turnee remarcabile.

Musicescu a instaurat o tradiție de seriozitate și de autentică trăire emoțională artistică în lucrările elaborate. La catedră el a ținut să le arate studenților calea dezvoltării muzicii românești prin axarea ei pe creația populară.

În1883, cu prilejul inaugurării statuii lui Ștefan cel Mare din Iași, Gavriil Musicescu a scris Cântecul lui Ștefan cel Mare, reluat și amplificat în zilele noastre de compozitorul Gheorghe Dumitrescu, în opera Ioan Vodă cel Cumplit.

De asemenea, Hora de la Plevnape versuri de Vasile Alecsandri, Stejarul și cornulpe versuri populare, Ca un glob de aur pe versuri de Dimitrie Bolintineanu reprezintă o remarcabilă autenticitate artistică.

Compozitorul și dirijorul Gavriil Musicescu s-a stins din viață la data de 8 decembrie 1903, în municipiul Iași. A fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Iași.

AUTOR: Onicaș Cătălin Aurelian

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Gavriil Musicescu - părinte al muzicii corale naţionale
Loading
/
Mai multe din Personalitatea zilei
O sută de ani de la nașterea Regelui Mihai I al României

O sută de ani de la nașterea Regelui Mihai I al României

Se împlinesc astăzi, 25 octombrie 2021, o sută de ani de la nașterea celui din urmă rege al României, Majestatea Sa, Mihai I. Născut la Peleş la  25 octombrie 1921, ca fiu al al prinţului Carol al II-lea şi al principesei Elena a Greciei şi decedat la data de 8...

Iuliu Hațieganu (n. 14 aprilie 1885 – 4 septembrie 1959)

Iuliu Hațieganu (n. 14 aprilie 1885 – 4 septembrie 1959)

„Medicina este ştiinţa şi conştiinţa încălzite de iubire faţă de oameni” spunea medicul, profesorul și academicianul clujean Iuliu Hațieganu. S-a născut la 14 aprilie 1885 în satul Dârja din comuna Panticeu și a copilărit în comuna Cojocna. A făcut studiile primare în...

Mareșalul Constantin Prezan (27 ianuarie 1861-27 august 1943)

Mareșalul Constantin Prezan (27 ianuarie 1861-27 august 1943)

Personalitatea zilei de 27 august este renumitul mareșal Constantin Prezan. Acesta s-a născut la data de 27 ianuarie 1861 în comuna Butimanu, aflată în prezent în județul Dâmbovița. Constantin Prezan a fost un militar de elită, erou al Marelui Război de Reîntregire...

NICOLAE STEINHARDT (29 iulie 1912 – 30 martie 1989)

NICOLAE STEINHARDT (29 iulie 1912 – 30 martie 1989)

La data de 29 iulie 1912, într-o mică comună din vecinătatea Bucureștiului, vede lumina zilei Nicu-Aurelian Steinhardt, viitorul scriitor, critic literar și duhovnic de excepție. Mediul familial în care acesta a crescut a fost unul propice unei frumoase dezvoltări,...

Mihail Sturza (24 aprilie 1794 – 8 mai 1884)

Mihail Sturza (24 aprilie 1794 – 8 mai 1884)

Mihail Sturdza vede lumina zilei la data de 24 aprilie 1794 în Iași, fiind fiul renumitului logofăt Grigore Sturdza și al Mariei Calimah, fiica unui domnitor. Mihail a primit o educație aleasă cu influențe franceze și săsești, de la Christian Flechtenmacher și de la...