Henri Coandă – mare inventator român

Academician și inginer aeronautic român, pionier al aviației, fizician, specialist în aerodinamică și mecanica fluidelor, inovator, inventator și descoperitor al efectului care îi poartă numele. A fost fiul generalului Constantin Coandă, general de carieră și prim-ministru al României în 1918, și nepot al amiralului Ion Coandă. Astăzi vom vorbi despre Henri Coandă.

S-a născut la 7 iunie 1886, la Bucureşti. Tatăl său, Constantin Coandă, originar din Craiova, a fost mareşal al curţii princiare a prinţului Ferdinand în 1911, prim-ministru al României în 1918, profesor de matematică la Şcoala naţională de poduri şi şosele din Bucureşti, iar mama, Haydé Danet, născută în Morlaix (Franţa), era fiica doctorului francez Gustav Danet, medicul lui Napoleon al III-lea.

Încă din copilărie viitorul inginer și fizician era fascinat de miracolul vântului. Acesta a fost mai întâi elev al Școlii Petrache Poenaru din București, apoi al Liceului Sf. Sava (1896) unde a urmat primele 3 clase, după care, la 13 ani, a fost trimis de tatăl său, care voia să-l îndrume spre cariera militară, la Liceul Militar din Iași (1899). A terminat liceul în 1903 primind gradul de sergent major și și-a continuat studiile la Școala de ofițeri de artilerie, geniu și marină din București.

La 19 ani construieşte o primă machetă de avion propulsat de un motor-rachetă cu combustibil solid.

A urmat cursuri de specializare la trei universităţi europene: Şcoala Politehnică din Charlottenburg (1906), Universitatea de Ştiinţe din Liege (1908) şi Şcoala Superioară de Aeronautică şi Construcţii Mecanice din Paris (1909). La 22 de ani era deja inginer diplomat, licenţiat în ştiinţe, inginer în aeronautică, inginer frigotehnist. La Şcoala superioară de electricitate din Montefiore construieşte un planor cu care zboară, iar în 1907, la Salonul expoziţiei organizat în Palatul Sporturilor din Berlin, a expus, pentru prima oară în lume, macheta unui avion fără elice, viitorul avion cu reacţie.

Dincolo de pasiunea fundamentală pentru aviație, Henri Coandă, a abordat, de-a lungul vieții, multe alte domenii științifice: a creat un nou material de construcţie „beton-lemnul”, a conceput şi construit primele elemente de case prefabricate din beton, a pus la punct un aparat portativ de dimensiuni reduse pentru desalinizarea apei de mare, a pus la punct un dispozitiv de detecţie a lichidelor în sol, folosit în prospectarea petroliferă. Henri Coandă este autorul a peste 250 de invenţii, pentru care a obţinut 700 de brevete de proprietate intelectuală în numeroase ţări ale lumii.

În 1911 a iniţiat construcţia primului avion bimotor. La 24 de ani era director al Uzinelor „Bristol Aeroplain Companie” din Marea Britanie, unde proiectează, între 1912-1914, mai multe aparate de zbor care s-au evidenţiat prin calităţile lor. El şi-a pus amprenta asupra firmei, făcând din Bristol una dintre cele mai importante întreprinderi aeronautice.

Henri Coandă a murit la București, pe data de 25 noiembrie 1972, la vârsta de 86 de ani.

 

Surse:

Petru Costinescu, Nicolae M. Mihăilescu, Mihai Olteneanu, Inventatori români, edițiile I și a II-a, editurile AGIR și OSIM, București, 1999 și 2000.

https://www.unitischimbam.ro/henri-coanda/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Henri_Coandă

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Henri Coandă - mare inventator român
Loading
/
In Memoriam Preasfințitul Părinte Episcop Vasile Flueraș Someșanul – Medalion Biobibliografic

In Memoriam Preasfințitul Părinte Episcop Vasile Flueraș Someșanul – Medalion Biobibliografic

Părintele Vasile Flueraș a odrăslit într-o familie cu rădăcini adânci în vechea lume românească din mărginimea Clujului. Părinții săi, Constantin și Rozalia Flueraș, au făcut parte din comunitatea străveche a satului Cluj-Mănăștur, până în anul 1894 o localitate distinctă din punct de vedere administrativ de orașul Cluj. Contribuția românilor din Mănăștur la pulsul românesc al Clujului a fost una deloc neglijabilă, comunitatea avându-l drept reprezentant ales în delegația clujeană la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 pe mănăștureanul Pavel Albu (1885-1939). Asemenea majorității românilor, familia episcopului Vasile și-a adus obolul ei de sânge și lacrimi la înfăptuirea idealului național românesc, bunicul său patern căzând pe fronturile Primului Război Mondial.  

Acoperământul Maicii Domnului | Pr. Conf. Dr. Lucian Farcaşiu

Acoperământul Maicii Domnului | Pr. Conf. Dr. Lucian Farcaşiu

Maica Domnului se bucură de o cinstire deosebită în teologia Bisericii Ortodoxe şi de o preţuire aleasă în evlavia credincioşilor ei. Printre temeiurile cinstirii ei se numără faptul că este Născătoare de Dumnezeu (Theotokos), L-a adus în lume, născându-L pe Fiul lui...

Sfântul Corbinian din Freising | Ierom. Grigorie Benea

Sfântul Corbinian din Freising | Ierom. Grigorie Benea

Vreme de 1000 de ani, Apusul și Răsăritul au fost unite în aceeași credinţă creștină. Creștini din Spania sau Galia puteau merge în pelerinaj la Locurile Sfinte și să se simtă la fel de acasă într-o biserică greacă sau siriană ca în bisericile din ținuturile lor de...

In Memoriam Karl Christian Vasilij Felmy († 8 iulie 2023)

In Memoriam Karl Christian Vasilij Felmy († 8 iulie 2023)

„Și iată-mă ortodox. Nici nu mai știu de când”. Karl Christian Felmy, 2010. În seara zilei duminicii din 9 iulie 2023 am aflat cu tristețe că diaconul Vasilij Karl Christian Felmy, unul dintre cei mai cunoscuți și respectați teologi ortodocși contemporani, s-a mutat...