In Memoriam Profesor Dr. Gheorghe Pleș (16 octombrie 1946 – 14 aprilie 2021)

de | apr. 14, 2021 | Eseu

Am aflat cu surprindere și tristețe că în dimineața zilei de miercuri, 14 aprilie, în ziua de pomenire a Sf. Pahomie de la Gledin, ne-a părăsit profesorul Gheorghe Pleș. Sunt cu atât mai șocat, cu cât ne-am întâlnit la Cluj-Napoca cu aproximativ o lună de zile în urmă și am discutat pe e-mail și telefonic de nici două săptămâni, când mă rugase să-l ajut cu aflarea unor informații despre un posibil lăsământ documentar și bibliofil al cărturarului năsăudean Grigore Moisil, ajuns la Biblioteca Academiei Române din Cluj-Napoca. Dorea să scrie o monografie a familiei Moisil și a propriei sale familii, deschizând un amplu șantier de cercetare, dar timpul nu a mai avut răbdare cu domnul Pleș…

L-am cunoscut în a doua zi de Crăciun a anului 2019 la Coșbuc, jud. Bistrița-Năsăud, la un eveniment cultural-artistic și de suflet românesc, organizat de părintele Iuliu Morariu și debutat cu Sf. Liturghie oficiată în biserica parohiei ortodoxe Coșbuc. Comuniunea liturgică s-a prelungit în comesenie și apoi în bucuria întâlnirii coșbucenilor și a diverselor ansambluri, care au interpretat colinde în Căminul Cultural din comună, la sfârșitul momentului având amabilitatea să-mi prezinte în fața numerosului auditoriu cartea „Ortodoxia românească în istorie și contemporaneitate. Articole, eseuri și note de lectură”, apărută la Editura Renașterea a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, în toamna anului 2019. Atunci s-a închegat o legătură amicală clădită și susținută de pasiunea comună pentru istoria patriei și a neamului, rămânând permanent în contact, iar acum regret nespus că nu am mai apucat să ne întâlnim la vară, cum mă invitase, pentru a sta de povești la o pizza și o înghețată, „cu care doresc să te cinstesc pe mine și pe fetele tale” pe o terasă năsăudeană.

Matematician, pedagog și istoric, profesorul Gheorghe Pleș lasă în urmă contribuții importante privitoare la istoria zonei Năsăudului și cea a școlilor năsăudene. Autor și coautor a 7 cărți și a peste 50 de studii și articole în periodice de specialitate sau în reviste de popularizare, între nu pot să nu amintesc valoroasa trilogie dedicate istoriei învățământului năsăudean, publicată la editura clujeană Napoca Star sub titlul „Şcolile Năsăudului (1635-2015)”, vol. I-III, între anii 2016-2018, totalizând 1500 de pagini, răsplătită în anul 2019 cu Premiul „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române, de care era tare mândru.

Născut la Năsăud, în 16 octombrie 1946, dar cu origini străvechi în Dragomireștiul și Săcelul Maramureșului voievodal, Gheorghe Pleș a studiat la Școala Medie Numărul 1 „George Coșbuc” (azi Colegiul Național „George Coșbuc”) din Năsăud, absolvind în promoția Centenarului Liceului (1964). Apoi și-a îndreptat pașii spre urbea napocensă unde a studiat matematica la Facultatea de Matematică-Mecanică a Universității Babeș-Bolyai între anii 1964-1969. A devenit Doctor în Științele Educației în anul 2004 la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca cu teza „Modernizarea curriculum-ului matematic pentru profilul liceal umanist și colegiul de institutori”, întocmită sub coordonarea Profesorului Dr. Miron Ionescu.

Vreme de patru decenii a fost profesor la Colegiul Național George Coșbuc din Năsăud (1969-2011), profesor cooperant de matematică în Regatul Maroc (1976-1980) și în Franța (1992-1993). Totodată, profesor asociat al Facultății de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (1998-2013). În anii 90 ai secolului trecut a devenit membru în Consiliul Național al Societății de Științe Matematice din România (1994-1998). Pentru activitatea pedagogică și cea de cercetare, a primit numeroase premii și distincții, precum: titlul de „profesor evidenţiat” prin ordinul ministrului învățământului nr. 2904/1982; Diploma „Gheorghe Lazăr” clasa a II-a (2005); Diplomă de excelenţă pentru contribuţii la dezvoltarea Extensiei universitare Năsăud (2014), din partea Universității Babeș-Bolyai; Medalia jubiliară şi Diploma jubiliară cu prilejul împlinirii a 100 de ani de apariţie neîntreruptă a revistei Gazeta Matematică (1995), din partea Societății de Științe Matematice din România și  „Medalia jubiliară de aur” (1990-2010); „Medalia Asociaţiunea „ASTRA” – 150 de ani” (1861-2011) şi „Diploma de recunoştinţă” (2009), din partea Asociațiunii ASTRA.

Recunoștința conducerii centrale și năsăudene a „ASTREI” – Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, fondată la Sibiu în anul 1861, se explică prin activitatea prodigioasă și neobosită de „astrist”, desfășurată de profesorului Gheorghe Pleș, sub egida venerabilei asociații după anul 1990. Trebuie să menționez în acest sens că a fost membru al ASTREI centrale și al Despărțământului ei năsăudean, precum și președinte al Secțiunii Științifice ASTRA, funcție în care a organizat și gestionat 16 ediții ale concursului interdisciplinar „Dr. Paul Tanco”. Din postura de membru astrist și de pasionat al istoriei și culturii române, Gheorghe Pleș a participat la zeci de întâlniri, simpozioane și adunări ale Astrei desfășurate în toată țara, fiind în continuare optimist cu privire la viitorul Asociațiunii, în ciuda vremurilor care îi par potrivnice.

Implicat în viața Bisericii străbune, activând în corul catedralei Sf. Nicolae din Năsăud și cultivând relații de prietenie cu obștea Mănăstirii „Izvorul Tămăduirii” din Salva și cu alți părinți de pe plaiurile Năsăudului natal, profesorul Gheorghe Pleș a fost distins de către IPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei Andreicuț în numele Arhiepiscopiei și Mitropoliei Clujului cu două „Diplome de aleasă cinstire” în anii 2013 și 2017. Nu pot să nu amintesc cu cât patos vorbea despre Sfântul Atanasie Todoran din Bichigiu, despre grăniceri și despre datoria noastră a istoricilor mai tineri de a scoate la lumină istoria mai veche a ținutului grăniceresc năsăudean, și anume epoca de dinaintea constituirii graniței de către austrieci în 1763-1765, coborând pe firul istoriei până în Evul Mediu, fiindcă, motiva dânsul, istoria Năsăudului și a românilor năsăudeni nu începe cu granița militară. Trebuie de asemenea să mărturisesc că, alături de soția sa, doamna profesoară Livia Pleș, era un fidel ascultător al „Radio Renașterea” și nu o dată m-a sunat să mă felicite pentru emisiunile realizate și transmise pe undele acestuia, respectiv să mă întrebe detalii biobibliografice despre unii sau alții realizatori de emisiuni și invitați ai emisiunilor Radioului.

Ultima apariție editorial a profesorului Gheorghe Pleș este intitulată „Veronica Micle. De la mit spre adevăr” și a fost publicată la Editura Napoca Star din Cluj-Napoca în anul 2020, numărând 250 de pagini. Mi-a oferit-o cu dedicație și a fost curios să afle părerea mea de istoric, gânduri cu care i-am rămas încă dator și care sper că vor lua calea tiparului într-un viitor nu depărtat. Septuagenar, profesorul Pleș a fost profund ancorat în realitățile secolului XXI și a activat pe rețelele de socializarea în care a văzut deopotrivă beneficii și ispite. Astfel, după apariția cărții despre Veronica a creat un grup pe Facebook intitulat „Veronica, de la mit spre adevăr”, de care era mândru și pe care-l urmărea și completa cu interes aproape zilnic, notând toate părerile asupra cărții, exprimate de cititori, de prieteni, de curioși.

Dincolo de toate acestea, cred că cel mai mult l-a împlinit cariera pedagogică și catedra, despre care mi-a relatat întâmplări haioase, dar si mai puțin frumoase petrecute în „epoca de aur”. Ceea ce am observat la dânsul a fost dragostea pentru elevi, memoria pe care o avea și cum se bucura când povestea despre foștii săi elevi și eleve de la Liceul din Năsăud, care „au ajuns mari”, „care s-au realizat luându-și zborul în toată țara și în chiar dincolo de hotarele ei”. De altfel, ultima noastră întâlnire s-a prelungit cu o plimbare până la școala primară a Colegiului Național „Emil Racoviță”, aflată pe str. Horea din Cluj-Napoca, unde învață fetița mea cea mare, Melania, pe care trebuia să o scot de la ore, și când i-am spus că fetiței îi e învățătoare o fostă elevă a domniei sale, și anume Iulia Ciobotariu-Boer, originară din Mocod, a ținut neapărat să mă însoțească din centru până pe Horea ca să o vadă, chiar si de la distanță, pentru că, spunea dânsul, a fost o elevă sclipitoare, harnică și inteligentă, care a obținut premii frumoase la diverse olimpiade. Nu pot să nu amintesc aici că îl iubea în mod deosebit pe „Uțu”, părintele protosinghel Dr. Maxim Morariu, fiu al Salvei, pe care-l lăuda, se mândrea și în care își pusese multe speranțe de viitor.

Acum, la ceasul plecării sale dintre noi și al despărțirii, mă alătur și eu celor ce îl roagă pe Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în pace cu drepții în Împărăția Sa! Să-i fie veșnică amintirea și memoria binecuvântată!

 

 

 

<a href="https://radiorenasterea.ro/author/mirceabrudan/" target="_self">Dr. Mircea Gheorghe Abrudan</a>

Dr. Mircea Gheorghe Abrudan

Cercetător științific III dr. la Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca.

Ultimele articole

„Finicul” de pe cale și cel din sufletele noastre

„Finicul” de pe cale și cel din sufletele noastre

Introducere Învierea apropiatului Lazăr, are felurite ecouri în popor. În vreme ce familia se bucură și cei care asistaseră la moment rămân înmărmuriți de uimire, fariseii își asumă rolul de „pârâcioși” sociali. Fug la sinedriu și neglijând aspecte precum plânsul lui...

Mai multe din Eseu
„Finicul” de pe cale și cel din sufletele noastre

„Finicul” de pe cale și cel din sufletele noastre

Introducere Învierea apropiatului Lazăr, are felurite ecouri în popor. În vreme ce familia se bucură și cei care asistaseră la moment rămân înmărmuriți de uimire, fariseii își asumă rolul de „pârâcioși” sociali. Fug la sinedriu și neglijând aspecte precum plânsul lui...

Pătimirile Domnului și mântuirea noastră

Pătimirile Domnului și mântuirea noastră

Aspecte introductive Capitolul din care face parte pericopa evanghelică citită în cea de-a cincea duminică din Postul Mare, e unul amplu. Îl prezintă pe Domnul deopotrivă în ipostaza propovăduitorului, cât și în cea a celui care împarte binecuvântări. Ba mai mult,...

Vindecarea – între nevoie și vanitate

Vindecarea – între nevoie și vanitate

Aspecte contextuale Episodul la care suntem chemați să medităm astăzi, e parte a unei construcții narative formată dintr-o succesiune de episoade foarte interesante. După ce Hristos se schimbă la față și un număr limitat de ucenici sunt invitați să se convingă într-o...

Vindecarea – între nevoie și vanitate

Vindecarea – între nevoie și vanitate

Aspecte contextuale Episodul la care suntem chemați să medităm astăzi, e parte a unei construcții narative formată dintr-o succesiune de episoade foarte interesante. După ce Hristos se schimbă la față și un număr limitat de ucenici sunt invitați să se convingă într-o...

Crucea – de la asumare la răsplată

Crucea – de la asumare la răsplată

Aspecte introductive Pericopa evanghelică de astăzi vine să încheie un capitol dens în evenimente. Marcu vorbește aici despre o înmulțire a pâinilor realizată de Hristos, alta decât cea standard, despre care s-a vorbit într-una din duminicile trecute, descrie în...

Calea tămăduirii – de la suflet la trup

Calea tămăduirii – de la suflet la trup

Introducere Vindecarea frigurilor soacrei lui Petru a fost urmată de o adevărată serie de tămăduiri. În Betsaida se răspândise vestea că un mare tămăduitor a poposit în satul lor. Ca atare, toată lumea s-a bulucit la ușa pescarului devenit apostol. Unii voiau să-L...