MIRCEA ELIADE (13 martie 1907 – 22 aprilie 1986)

Mircea Eliade vede lumina zilei la data de 13 martie 1907 la București într-o familie cu trei copii. Istoria numelui acestei mari personalități este una foarte interesantă: într-o zi, tatăl său, Gheorghe Ieremia, pentru a cinsti memoria renumitului scriitor Ion Heliade-Rădulescu decide să își schimbe numele de familie din Ieremia în Eliade.

Încă de mic copil, această figură cosmopolită a culturii românești va fi atrasă de tot cea ce însemna literatura. Deși nu era deloc un elev silitor și conștiincios, având chiar mai multe corigențe la limba română, Eliade îi surprindea pe profesori în timpul corigențelor, când reușea să scrie zeci de pagini. Acesta mai adora să citească. La un moment dat, dascălul său, observându-l vreme îndelungată, le va comunica părinților să nu-l lase prea mult să citească pentru că avea vederea slabă.Acest lucru îl vor recomanda mai târziu și mai mulți medici. Eliade nu putea însă să reziste tentației: „Dar cum aş fi putut să-mi menajez ochii într-un timp când aproape în fiecare saptămână descopeream un nou autor, alte lumi, alte destine? Încercam, totuşi să mă apăr, citind fără ochelari, cu bărbia lipită de carte, sau închizând când un ochi, când celălalt, sau apăsându-mi ochelarii pe nas, sau schimbând becurile, când albastre, când albe, când slabe, când puternice. Apoi, când ochii îmi lăcrimau şi mi se împăienjeneau de-a binelea, treceam în odăiţa de alături şi mă spălam cu apă rece. Rămâneam apoi câteva minute întins pe pat, cu ochii închişi, încercând să nu mă mai gândesc la nimic“.

Mircea Eliade se va remarca încă din tinerețe în viața culturală, putând fi încadrat într-un grup de tineri extrem de capabili, grup din care mai făceau parte și Constantin Noica, Emil Cioran, Petre Țuțea sau Vasile Voiculescu.

Figură strălucită a literaturii românești, Eliade își bazează mare parte din firul epic al fiecărei creații literare pe experiențele sale personale. Astfel, „Romanului adolescentului miop” redă experiența sa din primii ani de școală, urmând ca romanul „Gaudeamus”să vină ca o continuare a acestei experiențe autobiografice și să cuprindă date despre prima întâlnire cu profesorul de logică Nae Ionescu care avea să-i marcheze întreaga viață.

Fascinat de cultura italiană și cea indiană, Mircea Eliade va primi o bursă personală și va începe să studieze în Calcutta. Aici, aflat în casa profesorului său, se va îndrăgosti de fiica lui cea mare, Maitreyi, această iubire imposibilă fiind subiectul unui alt roman de succes.

Începând cu anul 1957, Mircea Eliade se stabilește în Chicago, ca profesor de istorie comparată a religiilor. Acesta se va focusa asupra conceptelor de spațiu și timp sacru unde spațiul sacru reprezintă centrul universului, iar timpul sacru este o repetiție a elementelor de la originea lumii. Pentru întreaga sa implicare și pentru fiecare lucrare care va contribui la creșterea reputației sale, Mircea Eliade va fi distins cu mai multe premii sau titulaturi de membru în insituții de renume.

Eliade va încerca până în ultimele momente să lase culturii naționale și internaționale o moștenire culturală bogată, iar astfel reușește să editeze cele 8 volume de enciclopedii ale religiilor.

După o viață tumultuoasă și plină de căutări, acest istoric și filosof al religiilor va ajunge la următoarea concluzie legată de ortodoxie: „Ortodoxia ne silește să renunțăm la o parte din viață? Ortodoxia nu ne silește nimic. (…) Așadar, orice drum ar apuca, o conștiință contemporană ajunge la creștinismul ortodox. Poate lucrul acesta se va împlini târziu, spre sfârșit de viață tristă. Dar se va împlini. Și el va fi luminarea de pe urmă. Care, la unii, se va rosti: Cred într-unul Dumnezeu. Iar la alții va transfigura viața, făcând-o rodnică, adâncind-o, lărgind-o si exaltând-o până la proporții de vis.”

Mircea Eliade va trece la cele veșnice la data de 22 aprilie 1986 la un spital din Chicago, conform unor surse, purtând din nou, în mâini, o carte.

 

Resurse:

Radio Renasterea
Radio Renasterea
MIRCEA ELIADE (13 martie 1907 - 22 aprilie 1986)
Loading
/
Mai multe din Personalitatea zilei
Tudor Vladimirescu – stâlpul de moralitate într-o lume căzută

Tudor Vladimirescu – stâlpul de moralitate într-o lume căzută

Tudor Vladimirescu a fost liderul răscoalei din anul 1821, care îi poartă numele. Este un erou național care toată viața a luptat pentru dreptate. Nu căuta să-și facă averi, ci căuta să-i protejeze pe cei slabi. Pe țăranii fără apărare care erau necăjiți de boieri și...

Duke Ellington – mare cântăreț al jazz-ului

Duke Ellington – mare cântăreț al jazz-ului

Compozitor și pianist american. De-a lungul timpului a fost conducătorul mai multor formații de jazz. După ce și-a înființat propria sa formație muzicală, a fost primul care a folosit vocea umană ca pe un instrument muzical. De-a lungul vieții a scris peste 2000 de...

Smaranda Brăescu – „regina înălțimilor”

Smaranda Brăescu – „regina înălțimilor”

Smaranda Brăescu a fost prima femeie parașutistă cu brevet din România. După ce a bătut recorduri în Europa, a mers în SUA pentru a continua. A devenit campioană mondială la parașutism în anul 1932, când a sărit de la 7400 de metri înălțime. Smaranda Brăescu s-a...

James Stewart sau bine-cunoscutul George Bailey

James Stewart sau bine-cunoscutul George Bailey

American de origine scoțiană, a fost de profesie arhitect, până să descopere actoria. Astăzi vom vorbi despre James Stewart. S-a născut pe 20 mai 1908, din părinții scoțieni, Elizabeth Ruth Jackson și Alexander Maitland Stewart, în Indiana, Pennsylvania . Fiul cel...