Octavian Goga – luptător pentru Unire

Octavian Goga a fost un poet, politician și prim-ministru al României și membru al Academiei Române.

Octavian Goga s-a născut la data de 1 aprilie 1881 în Rășinari. Tatăl său era preot, iar mama sa era învățătoare. De asemenea mama sa  a colaborat în tinerețe cu ziarul Telegraful Român și revista Familia).

După ce a studiat în satul său natal, în anul 1890 s-a înscris la liceul de stat din Sibiu. În anul 1899 s-a transferat la liceul românesc din Brașov. După absolvire, s-a înscris în anul 1900 la Facultatea de Litere și Filozofie a Universității din Budapesta. În timpul anilor de studiu a publicat în revista „Luceafărul”. În anul 1905 este publicat primul său volum de poezii. Acesta a fost reeditat la editura Minerva din București în anul 1907 și apoi la Sibiu în anul 1910.  Poetul devenea tot mai apreciat de opinia publică. Caragiale, în stilul său umoristic atunci când a citit pentru prima oară poezii din volum s-a uitat uimit pe copertă cine este autorul. Era un necunoscut pentru el. Nu era un poet consacrat. Când Gorun i-a spus despre Goga că este un poet din Ardeal Caragiale a izbucnit: „Mă, da’  știi că are talent! Ia să-l luăm de la început” și a continuat să citească tare poezie după poezie.

În anul 1912 este deținut la Seghedin pentru publicațiile sale cu cu mesaj politic în care condamna exploatarea la care erau supuși românii la acea vreme.  După eliberare, a publicat volumul său, „Îm umbra zidurilor”.

După izbucnirea Primului Război Mondial,Octavian Goga s-a stabilit în România. Aici, a militat pentru alipirea Transilvaniei. La acea vreme încă era cetățean austro-ungar. Pentru această activitate politică, guvernul de la Budapesta i-a intentat un proces de înaltă trădare și l-a condamnat la moarte. Octavian Goga a rămas în România și s-a înrolat în armata română ca soldat. După încetarea ostilităților a mers la Paris ca membru al „Consiliului național al unității române” pentru a face presiuni asupra Marilor Puteri să înfăptuiască alipirea Transilvaniei de România.

În anul 1919 devine ministru al Instrucțiunii. În anul 1923 este ales membru al Acamiei Române. O perioadă reușește să facă față ambelor preocupări,  însă în ultimul deceniu de viață scrie tot mai rar poezie, pentru că era tot mai absorbit de politică și de gazetăria momentului.

A trecut la cele veșnice în data de 7 mai 1938, la vârsta de 57 de ani. Criticul literar George Călinescu spune că „în poezia lui Goga dăm de structura poeziei lui Eminescu, dar astfel acoperită încât abia se bagă de seamă. Goga a intuit mai bine decât oricare  geniul poetului Doinei și a știut să-l continue cu materie nouă…poezia lui Goga este greu de comentat, fiind deasupra goalelor cuvinte, de un farmec tot atât de straniu și zguduitor. După Eminescu și Macedonski, Goga e întâiul poet mare din epoca modernă, sortit prin simplitatea aparentă a liricii lui să pătrundă tot mai adânc în sufletul mulțimii, poet național totdeodată și pur ca și Eminescu”, spune criticul literar George Călinescu.

 

Surse:

Octavian Goga, Ne cheamă pământul, Ediția a III-a, Editura Litera Internațional, București, Chișinău, 2004

http://www.istoria.md/articol/519/Octavian_Goga,_biografie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Octavian_Goga

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Octavian Goga - luptător pentru Unire
Loading
/
In Memoriam Preasfințitul Părinte Episcop Vasile Flueraș Someșanul – Medalion Biobibliografic

In Memoriam Preasfințitul Părinte Episcop Vasile Flueraș Someșanul – Medalion Biobibliografic

Părintele Vasile Flueraș a odrăslit într-o familie cu rădăcini adânci în vechea lume românească din mărginimea Clujului. Părinții săi, Constantin și Rozalia Flueraș, au făcut parte din comunitatea străveche a satului Cluj-Mănăștur, până în anul 1894 o localitate distinctă din punct de vedere administrativ de orașul Cluj. Contribuția românilor din Mănăștur la pulsul românesc al Clujului a fost una deloc neglijabilă, comunitatea avându-l drept reprezentant ales în delegația clujeană la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 pe mănăștureanul Pavel Albu (1885-1939). Asemenea majorității românilor, familia episcopului Vasile și-a adus obolul ei de sânge și lacrimi la înfăptuirea idealului național românesc, bunicul său patern căzând pe fronturile Primului Război Mondial.  

Acoperământul Maicii Domnului | Pr. Conf. Dr. Lucian Farcaşiu

Acoperământul Maicii Domnului | Pr. Conf. Dr. Lucian Farcaşiu

Maica Domnului se bucură de o cinstire deosebită în teologia Bisericii Ortodoxe şi de o preţuire aleasă în evlavia credincioşilor ei. Printre temeiurile cinstirii ei se numără faptul că este Născătoare de Dumnezeu (Theotokos), L-a adus în lume, născându-L pe Fiul lui...

Sfântul Corbinian din Freising | Ierom. Grigorie Benea

Sfântul Corbinian din Freising | Ierom. Grigorie Benea

Vreme de 1000 de ani, Apusul și Răsăritul au fost unite în aceeași credinţă creștină. Creștini din Spania sau Galia puteau merge în pelerinaj la Locurile Sfinte și să se simtă la fel de acasă într-o biserică greacă sau siriană ca în bisericile din ținuturile lor de...

In Memoriam Karl Christian Vasilij Felmy († 8 iulie 2023)

In Memoriam Karl Christian Vasilij Felmy († 8 iulie 2023)

„Și iată-mă ortodox. Nici nu mai știu de când”. Karl Christian Felmy, 2010. În seara zilei duminicii din 9 iulie 2023 am aflat cu tristețe că diaconul Vasilij Karl Christian Felmy, unul dintre cei mai cunoscuți și respectați teologi ortodocși contemporani, s-a mutat...