Omul – lucrul cel mai de preț

de | iul. 24, 2021 | Eseu

Aspecte introductive

În decursul activității Sale pământești, Domnul a făcut multe minuni. Între ele, o categorie importantă o reprezintă exorcizările. Uneori, El alungă demoni pentru că cineva din anturajul posedatului o cere, alteori pentru că însuși cel în cauză, într-o ultimă zvâcnire, se prezintă înaintea Lui, nădăjduind că astfel își va recăpăta libertatea. De această dată, doi demonizați îi ies înainte. Cei care îl interpelează, nu sunt însă dânșii. Din străfundurile ființelor lor pustiite, I se adresează însăși chiriașii, arogant și provocator.

Ce ai Tu cu noi, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu?

Evanghelistul Matei prezintă aici detaliile întrevederii într-un mod de-a dreptul parcimonios. Nu ne spune dacă Hristos i-a bruscat, nu inistă asupra unor descrieri cu relevanță istorico-literară, nu vorbește despre evoluția firească a dialogului, ci trece ex abrupto, de la pasajul introductiv direct la un aspect ce precede deznodământul. Arată că în vecinătate era o turmă de porci, care păștea. Și mai ține să evidențieze că, din proprie inițiativă, siliți doar de împrejurarea insolitei întrevederi, cei în cauză vor pleda pentru o retragere care are drept refugiu nefericitele animale.

Zona respectivă era, în fapt, una de graniță. Evreii fiind adevărați maeștri în arta comerțului, creșteau cel mai probabil suinele în acest scop. E greu de crezut că într-o societate în care legea era observată și practicată, cel puțin la nivel formal cu atâta ardoare, își permiteau să încalce restricțiile alimentare care aveau în centru tocmai consumul acestui tip de carne. Animalele în cauză constituiau așadar, după părerea unei părți importante a exegezei, motorul unor activități cu caracter comercial. Acest fapt explică de ce oamenii vor fi atât de furioși atunci când le vor pierde. Face cumva Mântuitorul pe placul Concurenței? Se lasă divinul biruit de rău? Așa ar putea părea la o primă vedere. Diavolii intră în porci, animalele se aruncă în mare, iar El e obligat să plece din Cetate. Ar fi putut propovădui aici. Și totuși, e chemat să-Și ia tălpășița.

Pact cu diavolul?

Solicitările posesivilor posedanți sunt ascultate de Domnul și împlinite pe loc. Citind acest paragraf, cineva s-ar putea întreba, în mod firesc, dacă nu e cumva vorba aici despre un pact cu diavolul. Judecățile Mântuitorului sunt însă diferite de cele ale oamenilor. Aparent, demonii repurtează o biruință. Însă scopul prim al lui Dumnezeu e împlinit. Salvarea unui suflet de om e mai prețioasă decât o lume întreagă. Accentul e clar și bine pus. Prioritățile sunt fixate. Domnul e generos când vine vortba de salvarea unui suflet. Ba mai mult, îi face pe oamenii din acele cetăți să se gândească atent la priorități. Pierderea animalelor care le aduceau profit e una regretabilă pentru ei. În același timp, însă, ea constituie un motiv de a-și reconsidera viața și de a pune ordine în ea. Tocmai de aceea, sunt extrem de calmi când Îi cer lui Iisus să plece de la ei. Știu că dacă L-ar supăra ar putea abate asupra întregului oraș te miri ce pedepse. Vin cu pace și Îl roagă. E o altă formă de rugăciune. Una care nu-i place lui Dumnezeu, dar căreia îi răspunde totuși. Așadar, așa nu!

În loc de concluzii

De diavolii feluritelor patimi suntem și noi stăpâniți ceas de ceas. De multe ori, am vrea să strigăm către Domnul și nu avem curajul să o facem. Iar vrăjmașii s-au învățat minte încă de pe atunci. Nu mai ies de bună voie în calea Lui, încercând să negocieze. Căci știu că nu ar avea, cu niciun chip, câștig de cauză. De aceea, spre deosebire de gadareni, noi avem nevoie să mergem să cerem personal tămăduire. Să așternem, sub forma mărturisirii, lista tuturor duhurilor care ne înrobesc în fața Tămăduitorului și să Îi cerem să ne scape de ele.

Și mai există un aspect de actualitate ce poate fi regăsit aici. În ipostaza oamenilor cetății ne regăsim și noi, culmea în baza aceluiași mecanism. Porcii inimii noastre sunt fie sentimente păguboase precum orgoliul, fie posesiunile pământești. Ne legăm de ele ca de te miri ce bunuri patrimoniale și nu ne dăm seama că din cauza lor, Îi cerem lui Dumnezeu să plece din viața noastră. Nu ne cere nimeni să ne lepădăm de cele pământești. Doar să le fixăm locul potrivit în ierarhia vieții noastre. De n-o vom face, vom fi cel puțin la fel de păgubiți ca locuitorii acelor ciudate ținuturi. Îndrăzniți!

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Omul – lucrul cel mai de preț
Omul – lucrul cel mai de preț
/
<a href="https://radiorenasterea.ro/author/maxim-morariu/" target="_self">Protos. Maxim Morariu</a>

Protos. Maxim Morariu

Doctor în teologie al Faculății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca (Summa cum laude) și doctor în științe sociale al Universității Pontificale Angelicum din Roma (Summa cum laude). A absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă clujeană (ca şef de promoţie) și un masterat în ,,Consiliere Pastorală şi Asistență Psihosocială”, în cadrul facultăţii menţionate, Facultatea de Istorie și Filosofie, nivel licență (2014), și masteratul în ,,Istoria Europei de Sud-est” (2016), Institutul Ecumenic de la Bossey (Universitatea din Geneva, 2018), și a studiat la Universitățile din Kosice, Graz, Belgrad, precum și la Universitatea Pontificală Angelicum din Roma, Italia. A publicat, editat, coordonat sau tradus nu mai puțin de 32 de volume și peste 300 de studii și articole de specialitate în țară și străinătate. Este membru editorial a 8 reviste de specialitate (2 indexate Web of Science), membru fondator și redactor-șef al Revistei Astra Salvensis, recunoscută la nivel internațional, secretar științific al Despărțământului „Vasile Moga” al ASTREI Sebeș și al Centrului de Studii „Ioan Lupaș” din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca și cercetător asociat al Universității din Pretoria (Africa de Sud). Ca om de radio realizează emisiuni și rubrici pentru Radio Renașterea (Cluj-Napoca), Radio Trinitas (București) și Radio Someș (Bistrița) și colaborează cu portalul doxologia.ro.

Ultimele articole

Veghe epifanică

Veghe epifanică

Luna ianuarie adună sub cupola pomenirilor cu slove sfinte figuri îngerești de părinţi aflaţi în proximitatea străvezimii dumnezeiești într-o măsură care cere și din partea ochilor noștri aripi de lumina. De veghe gerarului și înainte-mergător Înainte-Mergătorului,...

Proorocul Moise, „văzătorul de Dumnezeu”

Proorocul Moise, „văzătorul de Dumnezeu”

Înfricoșător lucru este să stai în preajma lui Dumnezeu. Așa ne spune Sfântul Apostol Pavel (Evrei 10, 31). Iar biografia Proorocului Moise ne-o dovedește cu prisosință. Schimbările în viața sa sunt atât de evidente și atât de radicale încât îi oferă personalității...

Mai multe din Eseu
Veghe epifanică

Veghe epifanică

Luna ianuarie adună sub cupola pomenirilor cu slove sfinte figuri îngerești de părinţi aflaţi în proximitatea străvezimii dumnezeiești într-o măsură care cere și din partea ochilor noștri aripi de lumina. De veghe gerarului și înainte-mergător Înainte-Mergătorului,...

Praznicul împărătesc al Botezul Domnului și icoana sa

Praznicul împărătesc al Botezul Domnului și icoana sa

Considerată sărbătoare împărătească, Botezul Domnului denumită în popor şi Boboteaza, este ţinută la data de 6 ianuarie în Biserica Răsăriteană[1]; amintindu-ne de botezul primit de Mântuitor din mâna Sfântului Ioan Botezătorul în râul Iordan[2]. Acest praznic se mai...

Invitații și „cina” cu Stăpânul

Invitații și „cina” cu Stăpânul

Aspecte introductive Capitolul al patrusprezecelea al relatării Sfântului Luca, în cadrul căreia este plasată pericopa evanghelică de astăzi, vine parcă să reia, în aceeași logică, însă pe baza altui studiu de caz, ideile enunțate în duminica precedentă. De această...

A privi în sus

A privi în sus

Aspecte contextuale Propovăduirea Mântuitorului, în centrul căreia se găsește o polemică și o pildă, va fi urmată, cum s-a mai întâmplat și cu alte ocazii, de o minune. De această dată, atent la context și detalii, medicul Luca ține să specifice timpul în care se va...