Radio RENAȘTEREA

 LIVE

Oraşul Bistriţa, 756 de ani de atestare documentară

de Documentare

Acum mai bine de 700 de ani, Bistriţa era deja unul din oraşele importante ale Transilvaniei. Pe  16 iulie se împlinesc 756 de ani de la prima atestare documentară a oraşului. Prima menţiune a localităţii datează din anul 1241, când codicele mănăstirii Echternach menţionează între aşezările distruse de către mongoli şi „oppidum Nosa”, numele dat de către coloniştii aşezării întemeiate pe malul râului Bistriţa.

  Oraşul este aşezat la poalele Munţilor Bârgăului, la încrucişarea unor importante drumuri comerciale. Săpăturile arheologice au pus în evidenţă existenţa unor aşezări omeneşti din cele mai vechi timpuri, dar prima menţiune documentară datează din 16 iulie 1241, iar prima atestare documentară din 15 iulie 1264.

Începând de la sfârşitul secolul al XIII-lea, Bistriţa cunoaşte perioade de înflorire şi dezvoltare economică, întrerupte de nenorociri şi războaie. Astfel, în 1241-1242 tătarii, în drumul lor spre centrul Europei, devastează oraşul şi împrejurimile. Nesiguranţa vremurilor determină ridicarea zidurilor cetăţii, astfel că în anul 1465 oraşul avea 18 turnuri şi bastioane, apărate de meşteşugarii oraşului grupaţi în bresle. În această perioadă, Bistriţa devine unul din cele mai importante oraşe din Transilvania, alături de Sighişoara şi Sibiu. Dezvoltarea puternică a oraşului în secolele trecute este dovedită şi de o serie de construcţii arhitecturale, unele păstrate până astăzi: Biserica gotică, construcţie care a început în 1470 şi a durat aproape 100 de ani. Dintre vechile clădiri amintim şi fosta biserică a minoriţilor din secolul al XIII-lea, Complexul comercial Sugălete, Casa Argintarului, ridicată în secolul al XVI-lea, zidurile vechii cetăţi a Bistriţei şi Turnul dogarilor, unul din bastioanele de apărare ale oraşului.

În anul 1564, Andrea Gromo descrie Bistriţa ca pe un „oraş frumos, bogat, populat şi puternic, cu străzi drepte, tăiate de la un capăt al oraşului la celălalt de pâraie care curg prin tot oraşul spre marele folos al locuitorilor şi, totodată, spre desfătarea ochilor privitorilor”, iar Giovanni Botero, un alt peregrin italian, considera că Sibiul era cel mai mare oraş din Transilvania, Clujul cel mai populat, iar Bistriţa cel mai frumos.

Amănunte despre istoria oraşului ne oferă directorul Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, Lavinia Moldovan.

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Oraşul Bistriţa, 756 de ani de atestare documentară
Loading
/

DISTRIBUIE

z

ASCULTĂ LIVE

RADIO RENAȘTEREA

Mai multe din Documentare
Mănăstirea „Schimbarea la Față” – Cheile Turzii

Mănăstirea „Schimbarea la Față” – Cheile Turzii

Mănăstirea de călugări de la Petreştii de Sus este unul dintre cele mai vechi aşezăminte monahale din Transilvania. Istoricul Gheorghe Moldovan, originar din aceste locuri, datează începuturile mănăstirii în prima jumătate a secolului al XVI-lea. Mult timp așezământul...

Mănăstirea „Schimbarea la Față” – Ilva Mare

Mănăstirea „Schimbarea la Față” – Ilva Mare

Mănăstirea „Schimbarea la Față” de la Ilva Mare este amplasată pe Valea Ilvei, la 50 de km de orașul Năsăud. A luat ființă în 1992, ca schit de călugări, ctitorit de ieromonahul Daniil Ureche, actualul duhovnic, pe vatra casei părintești. Vrednicul de pomenire...

Biserica „Schimbarea la Față” din Cluj-Napoca

Biserica „Schimbarea la Față” din Cluj-Napoca

Biserica Ortodoxă „Schimbarea la Față” este ridicată în perimetrul vechii cetăți medievale a Clujului, pe Bulevardul Eroilor, nr. 24-26. Biserica este construită într-un stil neobizantin, cu balcon la fațadă și coloane, fiind încadrată în ansamblul arhitectural...

Hramul Mănăstirii „Sf. Ioan Iacob Hozevitul” de la Piatra Craiului

Hramul Mănăstirii „Sf. Ioan Iacob Hozevitul” de la Piatra Craiului

Mănăstirea Piatra Craiului, cu hramul „Sfântul Ioan Iacob Hozevitul”, este situată în localitatea Bucea, în dreptul Popasului Piatra Craiului, la jumătatea distanței dintre municipiile Cluj-Napoca și Oradea. Așezământul monahal, format din obște de călugări, a fost...