Oraşul Bistriţa, 756 de ani de atestare documentară

de | iul. 16, 2020 | Documentare

Acum mai bine de 700 de ani, Bistriţa era deja unul din oraşele importante ale Transilvaniei. Pe  16 iulie se împlinesc 756 de ani de la prima atestare documentară a oraşului. Prima menţiune a localităţii datează din anul 1241, când codicele mănăstirii Echternach menţionează între aşezările distruse de către mongoli şi „oppidum Nosa”, numele dat de către coloniştii aşezării întemeiate pe malul râului Bistriţa.

  Oraşul este aşezat la poalele Munţilor Bârgăului, la încrucişarea unor importante drumuri comerciale. Săpăturile arheologice au pus în evidenţă existenţa unor aşezări omeneşti din cele mai vechi timpuri, dar prima menţiune documentară datează din 16 iulie 1241, iar prima atestare documentară din 15 iulie 1264.

Începând de la sfârşitul secolul al XIII-lea, Bistriţa cunoaşte perioade de înflorire şi dezvoltare economică, întrerupte de nenorociri şi războaie. Astfel, în 1241-1242 tătarii, în drumul lor spre centrul Europei, devastează oraşul şi împrejurimile. Nesiguranţa vremurilor determină ridicarea zidurilor cetăţii, astfel că în anul 1465 oraşul avea 18 turnuri şi bastioane, apărate de meşteşugarii oraşului grupaţi în bresle. În această perioadă, Bistriţa devine unul din cele mai importante oraşe din Transilvania, alături de Sighişoara şi Sibiu. Dezvoltarea puternică a oraşului în secolele trecute este dovedită şi de o serie de construcţii arhitecturale, unele păstrate până astăzi: Biserica gotică, construcţie care a început în 1470 şi a durat aproape 100 de ani. Dintre vechile clădiri amintim şi fosta biserică a minoriţilor din secolul al XIII-lea, Complexul comercial Sugălete, Casa Argintarului, ridicată în secolul al XVI-lea, zidurile vechii cetăţi a Bistriţei şi Turnul dogarilor, unul din bastioanele de apărare ale oraşului.

În anul 1564, Andrea Gromo descrie Bistriţa ca pe un „oraş frumos, bogat, populat şi puternic, cu străzi drepte, tăiate de la un capăt al oraşului la celălalt de pâraie care curg prin tot oraşul spre marele folos al locuitorilor şi, totodată, spre desfătarea ochilor privitorilor”, iar Giovanni Botero, un alt peregrin italian, considera că Sibiul era cel mai mare oraş din Transilvania, Clujul cel mai populat, iar Bistriţa cel mai frumos.

Amănunte despre istoria oraşului ne oferă directorul Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, Lavinia Moldovan.

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Oraşul Bistriţa, 756 de ani de atestare documentară
Oraşul Bistriţa, 756 de ani de atestare documentară
/
<a href="https://radiorenasterea.ro/author/andreea-paglesan/" target="_self">Andreea Pâgleșan</a>

Andreea Pâgleșan

A absolvit Colegiul Național Pedagogic „Gheorghe Lazăr” și Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, secția Jurnalism. De asemenea, a urmat studiile masterale în Producție media ale aceleiași unități de învățământ superior. Redactor la Radio Renașterea din 2008. Din 2011 până în 2018 a fost prezentator de știri. A debutat ca reporter de teren. Timp de 5 ani a realizat emisiunea Pururi Tânăr, dedicată elevilor. Totodată a realizat si emisiunea de reportaje Oameni și locuri.

Ultimele articole

Veghe epifanică

Veghe epifanică

Luna ianuarie adună sub cupola pomenirilor cu slove sfinte figuri îngerești de părinţi aflaţi în proximitatea străvezimii dumnezeiești într-o măsură care cere și din partea ochilor noștri aripi de lumina. De veghe gerarului și înainte-mergător Înainte-Mergătorului,...

Proorocul Moise, „văzătorul de Dumnezeu”

Proorocul Moise, „văzătorul de Dumnezeu”

Înfricoșător lucru este să stai în preajma lui Dumnezeu. Așa ne spune Sfântul Apostol Pavel (Evrei 10, 31). Iar biografia Proorocului Moise ne-o dovedește cu prisosință. Schimbările în viața sa sunt atât de evidente și atât de radicale încât îi oferă personalității...

Mai multe din Documentare
Medicul Ion Cantacuzino (25 noiembrie 1863 – d. 14 ianuarie 1934)

Medicul Ion Cantacuzino (25 noiembrie 1863 – d. 14 ianuarie 1934)

Ion Cantacuzino a fost un medic și microbiolog român, fondator al școlii românești de imunologie și patologie experimentală. A fost profesor universitar și membru al Academiei Române. S-a născut în București, pe data de 25 noiembrie 1863 în familia aristrocrată...

Zavaidoc – marele lăutar al României interbelice

Zavaidoc – marele lăutar al României interbelice

Celebrul lăutar din perioada interbelică care a cântat pe front în Primul Război Mondial. Acesta a fost marele lăutar Zavaidoc. Marin Teodorescu (numele său real) s-a născut la data de 8 martie 1896 în Pitești, județul Argeș, fiind al doilea copil al...

Charles Perrault (12 ianuarie 1628 – 16 mai 1703)

Charles Perrault (12 ianuarie 1628 – 16 mai 1703)

Charles Perrault a fost un poet francez, scriitor de proză și povestitor, membru de frunte al Academiei Franceze,care a devenit celebru prin poveștile lui pentru copii precum Cenușăreasa, Scufița Roșiesau Motanul încălțat. El nu a inventat poveștile, dar le-a cules ...

Efectele Aghesmei Mari şi întrebuinţarea ei

Efectele Aghesmei Mari şi întrebuinţarea ei

Cuvântul agheasmă în limba greacă înseamnă apă sfințită. După importanţa şi modul ei de întrebuinţare, agheasma este de două feluri: Agheasmă Mare şi Agheasmă Mică. În Biserica Ortodoxă, în ajunul şi în ziua sărbătorii Botezului Domnu­lui (5 şi 6 ianuarie), se...