REPORTAJ | Ouăle „închistrite”, oglinda costumului popular din Bucovina

de | apr. 16, 2020 | Cultură

Joia Mare, numită şi Joia Patimilor, este ziua în care, potrivit tradiției, se vopsesc ouăle. Vechi de sute de ani, meşteşugul încondeierii ouălor de Paști este încă viu în multe zone din țara noastră. Tehnica diferă însă, iar în Bucovina este strâns legată de arta broderiei de pe costumele tradiționale, fiind o adevărată comoară a culturii populare din această parte a țării și care se transmite din generație în generație.

 La poalele munților Suhard, în comuna suceveană Ciocănești, meșteșugul „închistririi” ouălor este cunoscut de aproape fiecare gospodină. Peste o mie de ouă încondeiate pot fi admirate aici, în cadrul muzeului care poartă numele fostului învăţător din zonă, Norbert Ioan Novac.

„Exponatele, în marea lor majoritate, sunt oglinda costumului popular din Bucovina, deoarece redau motivele cusute pe bundiţe, pe cămăşi sau pe catrinţă”, explică muzeograful Marilena Niculiţă. „Ne putem lăuda cu faptul că Bucovina este patria încondeietoarelor. Și cei tineri sunt dornici să învețe această tehnică, iar  pentru unii poate deveni chiar o sursă de venit”. Cel mai vechi ou din expoziţie datează din 1941. Aici sunt vernisate şi cele premiate la fiecare ediţie a Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiate, care se desfășoară din anul 2007.

Faţă de alte localități din Bucovina, unde culoarea predominantă este roşul sau verdele, la Ciocăneşti fondul ouălor încondeiate este mai sobru, spune Marilena Niculiţă.

„Tonurile de maro închis sau negru semnifică Patimile Mântuitorului. Ouăle încondeiate la Ciocănești se diferențiază de celelalte zone prin stilul de lucru și  prin simbolurile folosite. Unul dintre cele mai vechi simboluri este cărarea rătăcită. Un alt simbol foarte des întâlnit este crucea pascală. De asemenea, pe majoritatea ouălor de Paști se găsește linia verticală și linia orizontală, care semnifică viața, respectiv moartea. Un alt simbol este cârja ciobanului, legat de tradiția locului și anume păstoritul. Alte simboluri sunt steaua în opt colțuri sau simbolul soarelui, sita, rombul, deci toate motivele geometrice. Acestea se regăsesc nu numai pe ouă, ci și pe case sau costume populare. De aceea, comuna noastră a fost declarată comună muzeu”.

Arta încondeierii ouălor a devenit un mod de viață la Ciocănești. Majoritatea sătenilor și-au învățat și copiii acest meștesug. Elena Crăciunescu și Maria Timu au învățat să „închistrească” ouăle în copilărie, de la  bătrânele satului. Ambele și-au împrovizat un  mini-atelier în bucătaria casei.

Am reluat această meserie de mai bine de 25 de ani. Cel mai reprezentativ motiv pe care îl facem este steaua în opt colțuri, crucea pascală, cercul, în special motivele geometrice. Ne mai folosim și imaginația, dar păstrăm motivele pe care le-am moștenit”.

Încondeierea ouălor este un proces migălos, necesită răbdare și imaginație. Procesul de încondeiere pentru un ou poate dura până la două ore, în funcție de complexitatea modelului. De acest meșteșug al „închistririi” ouălor specific Bucovinei sunt interesați copii și adulți din toată țara.

3000 de ouă din toată lumea, expuse la Vama

Și comuna Vama din apropierea orașului Gura Humorului este o veche vatră în care meșteșugul încondeierii ouălor este transmis din generație în generație. Aici există de câțiva ani un Muzeu Internațional al Oului Încondeiat, unde poate fi descoperită cea mai numeroasă și mai impresionantă colecţie de ouă încondeiate din Bucovina şi din lumea întreagă. Sunt peste 3000 de exponate, adunate în zeci de ani de profesoara Letiţia Orşivschi.

 „Ouăle de Bucovina, foarte vechi, le-am moștenit de la străbunica. Aici există credința că oul sfințit la Paști, dacă nu se sparge până la Paștile viitor, ocrotește casa și familia. De asemenea, dacă se pune deasupra tocului ușii, apără familia de tot răul. Și de aceea oăle s-au păstrat la noi în familie”, explică Letiţia Orşivschi.

Toate ouăle se lucrează cu chișița, un băț de lemn ce susține la vârf un tub metalic, „tub care conține în interior un fir de păr de cal, cu rolul de a limita debitul de ceară și este o tehnică pe care nu o stăpânim doar noi bucovinenii, ci este întâlnită și în Europa, în Asia sau Africa”, spune deținătoarea muzeului. Din colecţie mai fac parte și piese rare, precum ouă de emu, broască ţestoasă și crocodil, dar şi ouă cu dimensiuni foarte mici, ca cele de potârniche, fazan și prepeliță. Cel mai vechi exponat, a precizat Letiția Orșivschi, datează din 1860.

Muzeul „Lucia Condrea”, o adevărată școală a ouălor „închistrite”

Reprezentative sunt și ouăle „închistrite” care provin din teritoriile locuite de huţuli. La Moldoviţa, artista Lucia Condrea a inaugurat în casa proprie un muzeu care-i poartă numele, unic în ţară prin valoarea artistică a exponatelor. Muzeul cuprinde peste 5000 de ouă încondeiate, dar  găzduieşte și o școală internaţională. În cadrul acesteia, străinii vin să înveţe meşteşugul încondeierii oulor, să admire minunile Bucovinei, dar şi să înţeleagă ceva din sufletul şi istoria celor de pe aceste meleaguri.

Ultimele articole

23 octombrie – Sfântul Apostol Iacov, ruda Domnului

23 octombrie – Sfântul Apostol Iacov, ruda Domnului

Acest Sfânt Iacob, numit fratele Domnului (Galateni 1, 19), a fost cel dintâi episcop al Ierusalimului. El nu face parte dintre cei 12 Apostoli ai Domnului, ci dintre cei 70, şi era numit frate al Domnului, ca şi Sfinţii Simeon (Simon), Iuda...

Mai multe din Cultură
Fațada principală a Muzeului de Artă din Cluj-Napoca, restaurată

Fațada principală a Muzeului de Artă din Cluj-Napoca, restaurată

Lucrările de reabilitare a fațadei principale a clădirii care găzduiește Muzeul de Artă Cluj-Napoca au fost finalizate. Amplele lucrări la acest imobil, monument istoric cu o valoare arhitecturală deosebită, au debutat în cursul anului 2018 și au vizat redarea...