Putna, ctitorie de seamă a Sfântului Ștefan cel Mare, reper de curaj, credință și iubire de neam

de | iul. 2, 2020 | Documentare

Nu departe de Cetatea de Scaun a Sucevei se află Mănăstirea Putna, numită cu mulţi ani în urmă, de marele poet Mihai Eminescu, Ierusalim al neamului Românesc. Este prima şi cea mai de seamă ctitorie a Voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt. Se spune că locul unde a fost aşezată mănăstirea a fost stabilit de însuşi domnul Moldovei, la sfatul îndrumătorului său Daniil Sihastrul.  

Mănăstirea Putna, ridicată după un război pierdut

          Conform vechilor cronici moldoveneşti, zidirea bisericii Mănăstirii Putna a început pe 10 iulie 1466 şi s-a încheiat în anul 1469. Sfinţirea bisericii a avut loc în anul următor, în data de 3 septembrie. Cum a fost ales locul unde a fost ridicată mănăstirea, aflăm din cronicile lui Ion Neculce. Când Ştefan-Vodă cel Bun s-a apucat să facă mănăstirea Putna, a tras cu arcul dintr-un vârf de munte de lângă mănăstire, numit Dealul Crucii. Săgeata s-a înfipt într-un lemn de paltin. Acolo au ridicat altarul bisericii. Despre acest moment istoric relatează şi Mihail Sadoveanu în scrierea sa „Viața lui Ștefan cel Mare”. Alegerea locului nu a fost o pură întâmplare. Se spune că sfântul cuvios Daniil Sihastrul a văzut aici mulţime de îngeri, cântând şi ţinând în mână făclii aprinse. Una din legendele locului menţionează că hotărârea lui Ştefan cel Mare de a ridica Mănăstirea Putna a apărut după un război pierdut. Voievodul rănit, rătăcind prin ţară, ar fi ajuns la chilia lui Daniil Sihastrul, un pustnic bătrân, care l-a găzduit şi l-a ospătat. Legenda spune că pustnicul l-ar fi luat de mână pe Ştefan, ar fi ieşit eu el din chilie, şi i-ar fi arătat un anumit loc, întrebându-l de trei ori dacă vede ceva într-acolo, iar a treia oară, Ştefan i-ar fi răspuns că vede nişte lumini, sihastrul precizând că ceea ce vede sunt îngeri şi că locul respectiv este sfânt. Astfel ar fi apărut făgăduinţa lui Ştefan de a ridica mănăstirea, apoi, a doua zi, a pornit la luptă, alături de oastea sa, învingându-i pe duşmani. După luptă, a poruncit începerea lucrărilor la mănăstirea Putna. La 10 iulie 1466, Ștefan-vodă a început zidirea Mănăstirii Putna cu hramul „Preasfintei Născătoare de Dumnezeu”. La 3 septembrie 1470 a avut loc târnosirea lăcaşului de cult, în prezenţa domnului şi a familiei sale, a boierilor și a unei importante adunări de credincioși. Slujba religioasă a fost oficiată de un sobor de peste 60 de arhierei, preoți și diaconi, în frunte cu mitropolitul Teoctist al Moldovei, cu episcopul Tarasie al Romanului și cu arhimandritul Ioasaf, primul egumen al Putnei.

Locul în care Ştefan cel Mare se retrăgea pentru a-şi regăsi liniştea

Începuturile obştii monahale a Putnei au fost modeste. Ştefan cel Mare a adus aici, de la Volovăţ, biserica lui Dragoş. Aici s-au rugat primii călugări. Ctitoria lui Dragoş Vodă, numită şi mănăstirea veche, se află în apropierea mănăstirii Putna. Ea este una dintre cele mai vechi biserici din Europa. Din consemnările unui letopiseţ aflăm că la 15 martie 1484, la miezul nopţii, un puternic incendiu a mistuit mănăstirea Putna. Despre refacere, după incendiu, nu se cunosc prea multe. Singura imagine a noii biserici a mănăstirii ne-a lăsat-o cronicarul Ion Neculce: „Şi aşa a fost făcută mănăstirea de frumoasă, tot cu aur poleită, zugrăveală, mai mult aur decât zugrăveală şi pe dinăuntru şi pe dinafară şi acoperită cu plumb”. 

Mănăstirea Putna a fost destinată iniţial să servească drept necropolă domnească pentru familia lui Ştefan cel Mare. Cu timpul  a devenit locul în care Ştefan se retrăgea pentru a-şi regăsi liniştea. Pentru aceasta i-a fost construită în incinta mănăstirii o casă domnească. Încă de la începuturi, Mănăstirea Putna a fost vestită pentru ateliere de broderie, de scris cărţi, precum şi pentru pentru pictura icoanelor pe sticlă şi lemn. Mai mult, aici funcţiona şi o şcoală în care se învăţa cititul şi scrierea în limba greacă şi în slavonă, retorică, logică, şi muzică bisericească, toate acestea încă din timpul lui Ştefan cel Mare. Astfel, Mănăstirea Putna a devenit un remarcabil centru cultural şi educaţional, al doilea ca valoare în Balcani, după Şcoala Patriarhală de la Constantinopol.

Prima serbare a românilor de pretutindeni, organizată la Putna de Mihai Eminescu

          Turnul tezaurului, în care domnitorul Ştefan cel Mare păstra bunurile cele mai de preţ în timpul bătăliilor şi năvălirilor păgâne, este singura construcţie care s-a păstrat în totalitate. În prezent aici sunt găzduite cărţi bisericeşti şi manuscrise de mare valoare. În interiorul Mănăstirii Putna se mai află şi Turnul lui Eminescu. Clădirea a primit acest nume în anul 1871, după ce marele poet român a fost găzduit aici timp de mai multe nopţi. Poetul naţional a fost cel care a organizat la Putna,  pe 15 august 1871, prima serbare a românilor de pretutindeni. Din relatările vremii, se pare că la această serbare, alături de Mihai Eminescu, A.D. Xenopol, Ioan Slavici şi Nicolae Teclu, a participat şi Ciprian Porumbescu,  cel care a interpretat pentru prima dată Balada. La momentul reîntâlnirii cu tatăl lui, preotul Ieraclie Porumbescu, tânărul Ciprian i-ar fi spus o vorbă, ce a devenit cu timpul celebră: „Tătucă, astăzi am cântat Daciei întregi!“. Un alt moment istoric  a fost pe 2 iulie 1992, când Ştefan cel Mare a fost trecut în rândul sfinţilor. De la Constantinopol a fost adusă atunci sabia marelui Voievod Ştefan.

Cea mai veche broderie manuală a unui portret din Europa

Mănăstirea Putna adăposteşte şi un muzeu, care cuprinde broderii, țesături, manuscrise, argintărie, precum şi obiecte de cult. Printre elementele de mare valoare se numără cea mai mare şi mai veche broderie manuală a unui portret din Europa şi anume portretul Mariei de Mangop, o cruce cu trei braţe, datată din 1503 şi Tetraevangheliarul de la Humor, datat din 1473. Din epoca lui Ştefan cel Mare se mai află în patrimoniul Putnei şi cădelniţa de la 1470, dăruită de domnitor mănăstirii, o ferecătură din anul 1487 a Evangheliarului de la Humor, cu un portret al domnitorului, precum şi o minunată ripidă aurită, dăruită tot de domnitor, în 1497. Cei care trec pragul Mănăstirii Putna descoperă aici și Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, făcătoare de minuni, din secolul al XV-lea și care, potrivit tradiției, a fost adusă în Moldova de Maria de Mangop, a doua soție a lui Ștefan cel Mare.  

La Putna îşi doarme somnul de veci Sfântul Voievod Ștefan cel Mare care a murit la 2 iulie 1504, după 47 de ani de domnie. Putna este şi astăzi, la 516 ani de la moartea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, o candelă aprinsă a acestui popor, un punct de reper în redescoperirea noastră ca neam şi ca trăire românească autentică, bazată pe valori şi pe curajul mărturisirii dreptei credinţe.  

Radio Renasterea
Putna, ctitorie de seamă a Sfântului Ștefan cel Mare, reper de curaj, credință și iubire de neam
/
<a href="https://radiorenasterea.ro/author/andreea-paglesan/" target="_self">Andreea Pâgleșan</a>

Andreea Pâgleșan

A absolvit Colegiul Național Pedagogic „Gheorghe Lazăr” și Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, secția Jurnalism. De asemenea, a urmat studiile masterale în Producție media ale aceleiași unități de învățământ superior. Redactor la Radio Renașterea din 2008. Din 2011 până în 2018 a fost prezentator de știri. A debutat ca reporter de teren. Timp de 5 ani a realizat emisiunea Pururi Tânăr, dedicată elevilor. Totodată a realizat si emisiunea de reportaje Oameni și locuri.

Ultimele articole

Pătimirile Domnului și mântuirea noastră

Pătimirile Domnului și mântuirea noastră

Aspecte introductive Capitolul din care face parte pericopa evanghelică citită în cea de-a cincea duminică din Postul Mare, e unul amplu. Îl prezintă pe Domnul deopotrivă în ipostaza propovăduitorului, cât și în cea a celui care împarte binecuvântări. Ba mai mult,...

Biserica de lemn a mănăstirii Ciucea

Biserica de lemn a mănăstirii Ciucea

În această săptămână, proiectul „Biserici de lemn din patrimoniul județului Cluj” vă invită pe domeniul poetului Octavian Goga de la Ciucea, pentru a descoperi frumoasa poveste a bisericii de lemn din Gălpâia, găzduită de complexul muzeal de aici. Istoricul bisericii...

Viața Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca

Viața Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca

Taina împărătească bine este a o păzi, iar lucrurile lui Dumnezeu este cuviincios și slăvit a le descoperi și a le propovădui. Pentru că a nu păzi tainele împărătești este lucru de frică și de pierzare, iar lucrurile lui Dumnezeu cele preaslăvite a le tăcea este mare...

Mai multe din Documentare
Biserica de lemn a mănăstirii Ciucea

Biserica de lemn a mănăstirii Ciucea

În această săptămână, proiectul „Biserici de lemn din patrimoniul județului Cluj” vă invită pe domeniul poetului Octavian Goga de la Ciucea, pentru a descoperi frumoasa poveste a bisericii de lemn din Gălpâia, găzduită de complexul muzeal de aici. Istoricul bisericii...

AUDIO  Biserica de lemn din Gârbău Dejului

AUDIO Biserica de lemn din Gârbău Dejului

În ediția din această săptămână a rubricii „Biserici de lemn din patrimoniul județului Cluj” vă invităm printre dealurile domoale din jurul Dejului, pentru a descoperi o biserică veche, aparent modestă, dar fermecătoare. Este vorba de biserica de lemn din Gârbău...

AUDIO Vechi icoane ale bisericii de lemn, monument istoric, din Bica

AUDIO Vechi icoane ale bisericii de lemn, monument istoric, din Bica

Unul din monumentele istorice din lemn care se remarcă prin frumusețea și starea de conservare bună în care se găsește este Biserica din Bica, județul Cluj. Ea își dezvăluie încă de la intrare vârsta, prin inscripţia în chirilică de pe portalul intrării, care ne spune...

Vechi biserici de lemn călătoare din județul Cluj

Vechi biserici de lemn călătoare din județul Cluj

Fascinanta poveste a unor biserici de lemn, monument istoric, care au călătorit cu multe popasuri până în locul unde se găsesc în prezent stârnește interes celor pasionați de aceste valori de patrimoniu. Fenomenul mutării unor biserici de lemn vechi dintr-un sat în...

Cele șapte Sinoade, pilonii credinței ortodoxe

Cele șapte Sinoade, pilonii credinței ortodoxe

Suntem la începutul secolului al IV-lea. În 312. Împăratul Constantin traversează Franța cu armata sa. Zărește pe cer, ca proiectat în fața soarelui, o cruce luminoasă pe care stă scris: „Prin acest semn vei învinge”. Iese învingător. Ca urmare a acestei viziuni și a...