Constantin Brâncuși s-a născut în satul Hobița din județul Gorj la data de 19 a lunii Făurar din anul 1876. Constantin era cel de-al șaselea copil al Mariei și al lui Radu Nicolae, familia Brâncuși fiind una înstărită și respectată în acele timpuri. Ca oricare alt părinte care își oglindește în propriul copil diverse aspirații, Maria Brâncuși își dorea, având în vedere și descendența din familii sacerdotale, ca fiul său să devină preot în satul natal.
Constantin Brâncuși începe să frecventeze școala primară în satul Hobița unde rămâne timp de un an, iar apoi își continuă cursurile la Brădiceni. Copilăria și vârsta adolescenței pot fi caracterizate drept perioadele care au avut cel mai mare impact asupra vieții personale și profesionale a sculptorului român. În acest timp au avut loc mai multe peregrinări la Târgu Jiu, Craiova sau București.
Un temperament adeseori iscoditor, Brâncuși căuta să afle, să înțeleagă, să știe și să descopere din tainele acestei lumi. Curiozitatea înnăscută și dorința de a fi independent l-a determinat pe marele geniu al artei contemporane să se angajeze de-a lungul timpului ca ajutor și ucenic la mai multe băcănii sau chiar tâmplării pentru a-și putea câștiga existența.
Un moment semnificativ în viața acestuia a fost cel al sculptării unei vioare dintr-o lădiță de lemn pe care a găsit-o în casa lui Ion Zamfirescu, negustorul care îl va găzdui pe timpul șederii la Craiova. Brâncuși s-a dovedit astfel a fi un artist desăvârșit care excela și în domeniu muzical. Va fi de-a lungul timpului clopotar la mănăstirea Tismana, cântăreț și paraclisier la mai multe biserici din țară și nu numai și va face parte, de asemenea, și din vestitul cor Carmen aflat sub bagheta dirijorului Dumitru Georgescu-Kiriac.
La îndemnul mai multor oameni care i-au observat aptitudinile se va înscrie la Școala de Arte și Meserii din Craiova, specializându-se pe sculptura lemnului. Minunata voce pe care o avea îi va servi drept garanție întrucât va fi susținut financiar pe durata studiilor atât timp cât va cânta la Biserica Madona Dudu din cetatea Băniei. Această perioadă a vieții lui, Constantin Brâncuși o va caracteriza drept „Minunea întâie a vieţii mele. La Hobiţa, în Gorj, m-am născut, dar la Craiova, pentru a doua oară“.
După absolvirea Școlii de Arte și Meserii din Craiova, Constantin Brâncuși vautiliza banii obținuți în urma vânzării părții de moștenire de la Hobița pentru a se înscrie la Școala Națională de Arte Frumoase din București.
Dorind să-și desăvârșească cunoștințele și abilitățile în acest domeniu, sârguinciosul tânăr Constantin Brâncuși, va fi nevoit să se angajeze pentru a putea să-și definitiveze studiile. Disciplina și ingeniozitatea au fost mereu calități care au atras nu doar atenția, ci și încrederea mai multor profesori din timpul studenției. Astfel, această perioadă va marca oficial debutul artistic al marelui sculptor român.
În anul 1904 Brâncuși va părăsi România și se va stabili în Franța, urmând ca după câțiva ani în care cu greu și-a câștigat existența, să primească o bursă pentru a studia la Şcoala de Belle Arte. De-a lungul șederii la Paris îi va cunoaște pe mai mulți conaționali de excepție printre care: George Enescu, Traian Vuia, Henri Coandă sau Aurel Vlaicu.
Dintre principalele creații ale lui Constantin Brâncuși amintim următoarele: tripticul Coloana Infinitului, Poarta Sărutului și Masa Tăcerii, între anii 1937-1938, Bustul Generalului Carol Davilă, Cumințenia Pământului, Studiu și multe altele. În marea majoritate a creațiilor lui Brâncuși se pot observa oglindite și diverse principii religioase.
În anul 1957, la cererea lui Brâncuși, Arhiepiscopul Teofil va veni și îl va spovedi și împărtăși pe marele sculptor. Acesta i-a mărturisit ierarhului că va trece la cele veșnice cu inima tristă pentru că nu se poate întoarce pe plaiurile natale.
La data de 16 martie a aceluiași an, Constantin Brâncuși se stinge din viață la vârsta de 81 de ani, fiind înmormântat într-un cimitir din Paris.
Resurse:
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i
- https://identitatea.ro/constantin-brancusi-sculptorul-sufletului-romanesc/
- https://www.radioromaniacultural.ro/portret-constantin-brancusi-de-la-taranul-roman-la-zeu-universal-tulburatoarea-iubire-pentru-maria-tanase/
- https://www.unitischimbam.ro/constantin-brancusi/
- https://www.ancorom.ro/noutati_doc_374_marele-sculptor-constantin-brancusi-a-iubit-muzica_pg_0.htm
