„Serbările Transilvane” debutează la finalul lunii, la Cluj-Napoca

de | iul. 21, 2022

Ediția 2022 a Festivalului Internațional Serbările Transilvane se va desfășura în perioada 29-31 iulie, la Casa de Cultură a Studenților. Vor participa 14 ansambluri folclorice din cinci țări: Mexic, Slovacia, Macedonia de Nord, Bulgaria și România. Ansamblurile clujene participante în festival sunt: ansamblul de copii „Din dealul Feleacului”, ansamblul de dansuri maghiare „Zurbolo”, ansamblul „Crăișorul”, ansamblurile „Dor Transilvan” și „Rapsodia Someșană” ale Companiei Transpost Public din Cluj Napoca, ansamblul „Mugurelul” al Universității Babeș-Bolyai. Invitat special al acestei ediții este ansamblul folcloric profesionist „Meseșul” din Zalău. Tot ca invitat special va concerta în festival doamna Veta Biriș alături de orchestra Cununa Transilvană a CJCPCT Cluj și de interpreții Mariana Morcan, Iulia Bucur Roman și Frații Chindriș.

Festivalul este realizat in parteneriat cu Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj si Casa de Cultura a Studentilor „Dumitru Farcas” din Cluj Napoca. Proiect finanțat de Primăria și Consiliul Local Cluj Napoca

Festivalul  “Serbările Transilvane” a ajuns la cea de a XX-a editie! O performanță artistică începută de Fundația Culturală ETNOSTAR în anul 2000 împreună cu Primăria Cluj Napoca, Consiliul Județean Cluj, Muzeul Etnografic al Transilvaniei și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, festivalul definindu-se  la inceput ca festivalul anual al ansamblurilor folclorice din Municipiul Cluj Napoca. Scopul realizării festivalului Serbările Transilvane a fost acela de a valorifica potențialul artistic excepțional al orașului în care activau atunci aproximativ 20 de ansambluri folclorice, de copii, studentești sau de întreprindere, de a le sprijini să se promoveze, să își mențină activitatea și colectivele artistice.

La prima ediţie din anul 2000  au participat ansamblurile clujene Dor Transilvan, Mărţişorul, Românaşul, Mugurelul, Someşul-Napoca, Doina, Nunta Zamfirei, Transilvania – Remarul 16 Februarie şi formaţiile Semnal M şi Cargo. De la prima ediție festivalul includea în programul său tîrgul meșterilor populari, tîrg organizat de Muzeul Etnografic al Transilvaniei, la care au participat in fiecare an aproape 100 de meşteri populari din toată ţara. În cadrul festivalului s-a instituit conferirea la fiecare ediție a două trofee: « Trofeul Serbările Transilvane » și « Trofeul Drăgan Muntean ». Primul se conferă celui mai valoros ansamblu dintre ansamblurile participante în semn de apreciere pentru întreaga activitate, cel de al doilea se conferă unui artist reprezentativ pentru folclorul muzical din Transilvania, de-asemenea pentru întreaga activitate   

De la a doua ediție, festivalul a devenit festival regional, asa cum s-a definit prin numele  său, dorind să integreze ansambluri folclorice din toata Transilvania, și mai ales să cuprindă reprezentanții artistici ai minorităților trăitoare în această frumoasă provincie a României. Ediția desfăşurată în anul 2001 s-a bucurat de participarea a 13 ansambluri folclorice din judeţele Cluj, Mureş şi Sălaj când alături de ansamblurile instituţiilor (Dor Transilvan şi Someşul-Napoca), cele studenţeşti ( Mărţişorul, Românaşul şi Mugurelul), cele de copii (Doina, Izvoraşul şi Nunta Zamfirei) au participat pentru prima dată ansamblurile minorităţilor maghiară, germană şi ţigănească reprezentate de ansamblurile Zurbolo, Szarkalab, Bogancs din Cluj; “Inimi deschise” din Tg. Mureş şi “Rom Po Drom” din Almaşu, jud. Sălaj.

Ediţia a treia din anul 2002 a fost și mai amplă şi mai complexă. Participarea s-a lărgit la peste 25 de ansambluri folclorice de copii, de studenţi de adulţi şi de formaţii săteşti. Pentru prima dată au participat şi formaţiile săteşti din Mociu, Urca, Frata şi Triteni, precum şi reprezentanţii comunităţilor armeană şi evreiască din Ardeal.

In 2004, la cea de a cincea ediție a festivalului s-a reușit invitarea și participarea ansamblurilor comunităților românesti din Republica Moldova, Ucraina, Ungaria și Serbia. Festivalul Serbările Transilvane” devenea astfel cel mai mare festival de tradiţii şi obiceiuri populare din Transilvania prin participarea a 30 de ansambluri folclorice şi solişti de muzică populară,  si a 100 de meşteri populari care  timp de trei zile expuneau si concertau pentru publicul clujean prezentînd mestesuguri, cîntece, jocuri şi obiceiuri populare din Transilvania.  

Editie după editie, pe durata celor trei zile de festival, peste 15.000 de spectatori şi 1000 de artişti amatori își dau întilnire la manifestările organizate în municipiul Cluj-Napoca. Festivalul debuteaza cu parada ansamblurilor folclorice desfăşurată în centrul municipiului Cluj-Napoca. În aproximativ 20 de ore de spectacole pe scena festivalului evolueaza cele mai reprezentative ansambluri folclorice de copii, elevi şi studenţi, adulţi şi bătrîni. Cei aproximativ 100 de meşteri populari care expun în cadrul Tîrgului meşterilor populari au parte de un public numeros care studiază cu interes creaţiile expuse. Ansamblurile miorităţilor naţionale își prezintă obiceiurile, cîntecele şi jocurile tradiţionale. Recitalurile soliştilor de muzică populară şi cele ale ansamblurilor participante sunt întotdeauna foarte apreciate de publicul spectator. Foarte bine primite de public sunt şi programele susţinute de ansamblurile comunităţilor româneşti din Republica Moldova, Ucraina, Serbia şi Ungaria.

De-a lungul celor 19 ediții ale festivalului trofeele a fost conferite unor artiști foarte valorosi precum Dumitru Farcas, Gheorghe Zamfir, Achim Nica, Ioan Bocșa, Fratii Petreuș, Vasile Soporan, Dinu Iancu Salajanu, Maria Marcu și Sava Negrean Brudascu.  Ca urmare a amplorii luate şi a complexităţii manifestării, televiziunea Română prin studioul teritorial a preluat si difuzat festivalul timp de 10 ediții. Următoarele ediții au fost preluate și difuzate la nivel național de televiziunile Național Tv și Favorit TV.

Începînd cu ediția a XVI-a, festivalul SERBARILE TRANSILVANE s-a transformat în festival internațional iar de anul viitor va deveni « Festivalul orașelor înfrățite » cu Municipiul Cluj Napoca și al comunităților românești din țările vecine, spune Tiberiu Groza, președintele ETNOSTAR.

 

Festivalul debutează vineri, 29 iulie, ora 18, la Casa de Cultură a Studenților „Dumitru Fărcaș”. Intrarea la festival este liberă, în limita locurilor din sală.

DISTRIBUIE

z

ASCULTĂ LIVE

RADIO RENAȘTEREA

Mai multe din Cultură
Prezentări de carte la Academia Română Filiala Cluj-Napoca

Prezentări de carte la Academia Română Filiala Cluj-Napoca

Academia Română, Filiala Cluj-Napoca, găzduiește joi, 16 mai 2024, începând cu ora 11, o manifestare culturală dedicată prezentării de carte, organizată de Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române, ce va avea loc în sala de conferințe a filialei,...

Etnostory, farmecul satului românesc la Iulius Mall Cluj

Etnostory, farmecul satului românesc la Iulius Mall Cluj

Lumea satului poposește la mall. Cum? Prin „ETNOSTORY”, o expoziție de fotografie etnografică, organizată de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj, alături de...

Festivalul Național Cultural MIRAJE 2024: artă și incluziune

Festivalul Național Cultural MIRAJE 2024: artă și incluziune

Orașul Cluj-Napoca devine gazda unei manifestări culturale extraordinare - Festivalul Național Cultural MIRAJE. Ajuns la cea de-a XIV-a ediție, acest eveniment de marcă aduce în prim-plan talentul și pasiunea tinerilor cu cerințe educative speciale, precum și a...