Vama omenească și cea divină

de | ian. 30, 2021 | Eseu

Aspecte introductive

Periplul lui Hristos prin joasa cetate a Ierihonului nu e marcat doar de vindecarea unui orb și de o simplă întrevedere cu mulțimea. Mai multe evenimente vin să vorbească despre cele săvârșite de El acolo. Se pare că sosirea Sa a fost așteptată în acest loc, unde faima Îl precedase.

Între cei care s-au insinuat prin mulțime, s-a aflat și un personaj aparte. Ne este destul de familiar, căci despre el se pomenește la fiecare Taină a Maslului, dar și în duminica de astăzi. Este vorba despre Zaheu. Curiozitatea lui era dublată de micimea staturii, fapt ce constituie un ciudat inconvenient. Din acest motiv, se va urca într-un copac. Spre a vedea mai bine și a fi cât mai puțin vizibil.

Vameșul și tradiția iudaică

De ce-și dorea Zaheu să facă cât mai puțină vâlvă? De ce nu îndrăznește să facă un pas în față prin mulțime? Să ceară, ca un om cu poziție socială ce era, să i se facă loc în primul rând? Răspunsul e simplu. Era un funcționar al Imperiului ce-i ocupase țara. Evreii nu erau prieteni nici cu romanii, darămite cu cei dintre ai lor care se dedaseră cu ei. Era vameș. Termenul avea o ocurență mai largă atunci, decât o are astăzi. Nu se rezuma doar la cei ce păzeau granițele, spre a-și feri țara de ingerințe nedorite. Vameș era și cel care se ocupa de colectarea taxelor. Un astfel de om umbla din casă în casă, să răpească din munca oamenilor, spre a acoperi nevoile unei administrații ce se întindea pe trei continente. E de presupus că, într-o societate preponderent analfabetizată, aveau loc și abuzuri. Că lua și ceea ce nu i se cuvenea, gândindu-se, într-o oarecare măsură, la propria bunăstare. Atitudinea lui lasă să se înțeleagă faptul că avea cugetul apăsat de frământări. Se temea deopotrivă de întâlnirea cu sine, dar și de cea cu ceilalți. Deconspirat de unul dintre cei din mulțime, ar fi putut sfârși tragic. Mulțimile sunt imprevizibile, zice Gustave le Bonn în Psihologia mulțimilor. Și are dreptate. Până și Zaheu e în asentimentul lui. De aceea, alege să-și satisfacă curiozitatea de a-l vedea pe Cel despre care auzise atâtea, fără a se expune prea tare.

Între coborâre și urcare: Zaheu și Hristos

Dumnezeu, care citește în inimile oamenilor, este însă și sensibil la nevoile lor. Îl vede pe Zaheu, de la momentul în care mintea-i este străbătută de dorința de a-L întâlni. Îi analizează situația, îi cunoaște fricile. Vede deopotrivă și fondul sufletesc ce există. De aceea, decide să-L abordeze. În fapt, Evanghelia de astăzi ne pune în față una dintre rarele situații în care Dumnezeu iese în întâmpinarea omului și-l interpeleaază direct. De obicei, Divinul e discret și așteaptă din partea creației un prim pas. De această dată, se întâmplă nițel invers.

„Zahee, coboară-te degrabă, căci astăzi în casa ta trebuie să rămân”, îi spune Hristos, sub privirile siderate ale mulțimii. Îl coboară din pom, spre a-l înălța în alt mod. Oamenii se cotesc și șușotesc cu nemulțumire. De această dată, furia lor nu e direcționată înspre vameș, ci înspre Mântuitorul. Cel la care a decis să intre e un păcătos și cu toții știu asta. Existau oameni mai de vază cu care se putea, de bună seamă, întreține. Dar nu, El îl preferă pe acesta!

Fără a se sinchisi prea mult de părerea lor, mult așteptatul îl vizitează. Cel mai probabil, între cei doi au loc discuții interesante, cu privire la veșnicie, prioritățile vieții și alte aspecte similare. Sfântul Luca e secretos cu acest aspect și nu ni le furnizează. Ține totuși să ne arate că întrevederea se sfârșește cu niște concluzii interesante. Zaheu iese schimbat radical din conversație. Îi mărturisește lui Hristos: „Iată, jumătate din averea mea, Doamne, o dau săracilor şi, dacă am năpăstuit pe cineva cu ceva, întorc împătrit.”

Vizitatorul apreciază gestul și deschiderea de inimă a celui cu care a avut de-a face. Concluzia lui e una frumos exprimată: „Astăzi s-a făcut mântuire casei acesteia, căci şi acesta este fiu al lui Avraam.”

Universalitatea chemării adresate de către Mesia este vădită în cadrul acestor cuvinte. Într-un mod diferit de cel în care va fi adusă în atenție în dialogul cu femeia samarineancă sau cu cea din ținuturile Canaanului. Indiferent de condiția socială sau de trecut, orice om poate fi mântuit. Transformarea interioară e cea care contează. Ea aduce apoi cu sine și alte lucruri interesante. Acesta este mesajul pe care Iisus vrea să-l transmită în primul rând.

În loc de concluzii – actualitatea mesajului

Dincolo de aspectele propriu-zise, ce țin de o inedită întrevedere între doi oameni deosebiți, Evanghelia de astăzi vorbește și despre chestiuni cu valoare perenă. Despre păcat, iertare, întoarcere și reabilitare. Zaheu e un om a cărui viață conține abuzul. Săvârșit chiar de el. Dar e totodată unul ce se întoarce. Hristos ni-l oferă ca exemplu. Vrea să ne arate, prin intermediul lui, că și pentru noi mai este nădejde. În ipostaza lui, ne regăsim fiecare dintre noi, într-un moment sau altul al vieții. Vameșul a fost însă, un norocos. A putut să restituie, și încă împătrit, cele pe care le-a luat de la ceilalți, întrucât era vorba despre lucruri materiale. Dar noi, când luăm adesea bucuria și pacea din sufletul aproapelui? Suntem noi capabili să punem ceva în loc? Să întoarcem, măcar ceea ce am luat, dacă nu împătrit, ca dânsul? Să medităm la acest aspect. Și poate, asemenea celui în cauză, ne vom schimba viața.  

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Vama omenească și cea divină
Vama omenească și cea divină
/
<a href="https://radiorenasterea.ro/author/maxim-morariu/" target="_self">Protos. Maxim Morariu</a>

Protos. Maxim Morariu

Doctor în teologie al Faculății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca (Summa cum laude) și doctor în științe sociale al Universității Pontificale Angelicum din Roma (Summa cum laude). A absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă clujeană (ca şef de promoţie) și un masterat în ,,Consiliere Pastorală şi Asistență Psihosocială”, în cadrul facultăţii menţionate, Facultatea de Istorie și Filosofie, nivel licență (2014), și masteratul în ,,Istoria Europei de Sud-est” (2016), Institutul Ecumenic de la Bossey (Universitatea din Geneva, 2018), și a studiat la Universitățile din Kosice, Graz, Belgrad, precum și la Universitatea Pontificală Angelicum din Roma, Italia. A publicat, editat, coordonat sau tradus nu mai puțin de 32 de volume și peste 300 de studii și articole de specialitate în țară și străinătate. Este membru editorial a 8 reviste de specialitate (2 indexate Web of Science), membru fondator și redactor-șef al Revistei Astra Salvensis, recunoscută la nivel internațional, secretar științific al Despărțământului „Vasile Moga” al ASTREI Sebeș și al Centrului de Studii „Ioan Lupaș” din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca și cercetător asociat al Universității din Pretoria (Africa de Sud). Ca om de radio realizează emisiuni și rubrici pentru Radio Renașterea (Cluj-Napoca), Radio Trinitas (București) și Radio Someș (Bistrița) și colaborează cu portalul doxologia.ro.

Ultimele articole

A privi în sus

A privi în sus

Aspecte contextuale Propovăduirea Mântuitorului, în centrul căreia se găsește o polemică și o pildă, va fi urmată, cum s-a mai întâmplat și cu alte ocazii, de o minune. De această dată, atent la context și detalii, medicul Luca ține să specifice timpul în care se va...

Mai multe din Eseu
A privi în sus

A privi în sus

Aspecte contextuale Propovăduirea Mântuitorului, în centrul căreia se găsește o polemică și o pildă, va fi urmată, cum s-a mai întâmplat și cu alte ocazii, de o minune. De această dată, atent la context și detalii, medicul Luca ține să specifice timpul în care se va...

„Averea” și poruncile

„Averea” și poruncile

Text și context Capitolul ce găzduiește pericopa evanghelica de astăzi debutează cu o parabolă. Hristos  vorbește despre dreptatea divină. Se folosește de un exemplu care-i permite, pe baza contrastului, să arate ce diferență este între logica și justiția divină și...

Școala Primară „Sfântul Stelian” din Bistrița

Școala Primară „Sfântul Stelian” din Bistrița

Unul dintre aspectele vieții religioase creștine este devenirea omului după trăsăturile naturii sale. Acest demers presupune învățarea și educarea sa progresivă, în mai multe etape, conform dezvoltării specifice firii sale. Dintru început relația omului cu Dumnezeu...

Intrarea noastră în Biserică

Intrarea noastră în Biserică

Nu, acesta nu e un eseu despre urgenţa instituţionalizării educaţiei încă de la vârste fragede, în care nu cred, și nici despre educaţia extrainstituţională sau libertatea părinţilor în alegerile pentru cei mici. Acesta e un text despre recunoștinţă. Pe 21 noiembrie...

Ospitalitatea sufletească și cea trupească

Ospitalitatea sufletească și cea trupească

Aspecte introductive Hristos ni se prezintă astăzi în ipostaza de oaspete. După ce învață poporul, caută căldura și primirea amicală a lui Lazăr. Va poposi de mai multe ori la acesta în decursul complexelor Lui peripluri propovăduitoare. Se simțea de bună seamă bine...

Preasfințitul Vasile – un dar al lui Dumnezeu!

Preasfințitul Vasile – un dar al lui Dumnezeu!

Părinte, Ori de câte ori se întâmpla să ne despărțim temporar, petrecându-ne peste pragul ușii tale, nu plecai din prag până nu dispăream în zare... Aceasta era una dintre atitudinile Părintelui nostru Vasile. În fapt, el nu se despărțea de nimeni, niciodată, nu vroia...