Vechi biserici de lemn „călătoare” din județul Cluj

de | nov. 19, 2020 | Cultură, Documentare

Fascinanta poveste a unor biserici de lemn, monument istoric, care au călătorit cu multe popasuri până în locul unde se găsesc în prezent, stârnește interes celor pasionați de aceste valori de patrimoniu.  

Fenomenul mutării unor biserici de lemn vechi dintr-un sat în altul, prin vânzare, donație sau mai recent prin transfer, este întâlnit pe tot parcursul secolelor XIX și XX  în județul Cluj, ca de altfel în întreaga Transilvanie. Avântul economic cunoscut de unele obști sătești în secolul al XIX-lea, dar și creșterea numărului credincioșilor, explică nevoia unor sate de a-și înlocui vechea biserică de lemn cu una mai mare, sau chiar cu una de zid, vechile monumente ajungând astfel în sate mai mici sau mai sărace.

În județul Cluj avem peste 20 de monumente istorice de acest tip, care nu se găsesc în locul unde au fost ridicate inițial. Bisericile de la Aghireșu (adusă din Văleni), Aghireș Fabrici (adusă din Dumbrava), Bălcești (adusă din Mănășturu Românesc, Mănăstireni), Chesău (adusă din Ghirișu Român), Sumurducu (adusă din Berindu) sau Dâncu ( adusă din Valea Drăganului), sunt doar câteva din ele. 

Deoarece dezmembrarea unei biserici de lemn spre mutare era un proces complex și anevoios ce putea fi realizat doar de meșteri specializați, călătoria unor bisericuțe de lemn, care au înregistrat mai multe opriri, este cu atât mai incitantă. Aceste transferuri pot justifica deteriorarea picturii interioare sau diversele modificări constructive survenite, care însă nu le știrbesc farmecul.

Ne oprim asupra a trei exemple,  înscrise pe Lista Monumentelor Istorice, remarcabile prin lunga călătorie parcursă până în prezent.

 Vechea biserică de lemn din Leurda, aflată azi la Bistrița, este unul din cele mai călătoare monumente din județul Cluj. Având hramul „Sfinții Arhangheli Petru și Pavel”,  edificiul a fost ridicat inițial în Cășeiu, la mijlocul sec.al XVIII-lea. În 1899, Cășeiu își ridică biserică de zid și o vinde pe cea de lemn credincioșilor din Chiuiești, care, la rândul lor, o dau celor din Leurda. Ieșită din folosință în perioada interbelică, biserica se degradează.  În 1998 s-a găsit soluția salvatoare a transferării și restaurării sale în curtea Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud. Monumentul are dimensiuni mici, dar este valoros prin decorul sculptat de la nivelul ancadramentului intrării și arcele bolții naosului, prin ușile împărătești (aflate acum la Muzeul de Istorie a Transilvaniei) și prin urmele de pictură murală, realizată de pictori niculeni în secolul al XVIII-lea.

Cel mai cunoscut  exemplu de biserică călătoare din județul Cluj este, fără îndoială, monumentul de lemn  de la Mănăstirea Nicula. În lipsa unor documente sau inscripții, biserica este datată cu aproximație la mijlocul sau în a doua jumătate a sec.al XVII lea. Unii cercetători consideră sigur 1738 ca anul construirii, bazându-se pe inscripția pictată de pe ancadramentul de intrare din pronaos în naos. Știm sigur că a fost ridicată în Gostila, comuna Poiana Blenchii din Sălaj. În 1810-1812, comunitatea de aici ridică o biserică de zid și vinde edificiul de lemn Parohiei ortodoxe din Pădureni (în trecut  Țop), județul Cluj. În 1935, biserica este mutată în satul Năsal, comuna Țaga. În 1974, după ce vechea biserică de lemn a Mănăstirii Nicula arde, edificiul din Năsal este transferat în curtea complexului mănăstiresc. Monumentul este valoros nu doar prin lunga călătorie pe care a făcut-o până pe amplasamentul actual, ci și prin bogăția decorului sculptat, care-i înfrumusețează intrările în pronaos, respectiv naos, precum și arcele bolții naosului.

Biserica de lemn, monument istoric „Cuvioasa Paraschiva” din Mureșenii de Câmpie, comuna Palatca, a fost transferată și restaurată  în 2009 din satul vecin Sava, unde se găsea într-o avansată stare de deteriorare, fiind astfel salvată. Edificiul a fost construit inițial în 1774 în Așchileu Mic, apoi strămutat prin donare în 1796 în Sava. Tot atunci biserica a fost repictată,  conform inscripției de pe iconostas „1879 prin Dionisiu Iuga, zugrav de Nicula” și resfințită, conform inscripției de pe ancadramentul intrării. Pe lângă urmele de pictură, biserica păstrează un frumos ancadrament al intrării și câteva icoane de secol XVIII. La Mureșenii de Câmpie, monumentul și-a găsit un binemeritat loc în Complexul muzeal „Andrei Bojor”.

Ultimele articole

Ce este Triodul / Perioada Triodului?

Ce este Triodul / Perioada Triodului?

Odată cu Duminica Vameșului și a Fariseului, în Biserica Ortodoxă începe Perioada Triodului, una din cele trei mari secțiuni ale anului bisericesc. Numită și perioada prepascală, Triodul precede perioada Penticostarului și urmează perioadei celei mai lungi, Octoihul....

Între milostenia umană și cea divină

Între milostenia umană și cea divină

Introducere Pericopa de astăzi e una de-a dreptul referențială pentru spațiul exegetic. Tipologiile pe care le are în centru, o fac să fie folosită adesea, chiar și tangențial, în diferite discuții și dialoguri, nu doar în spațiul bisericesc. Sfântul Luca o prezintă...

Moș Ion Roată (31 martie 1806 – 20 februarie 1882)

Moș Ion Roată (31 martie 1806 – 20 februarie 1882)

Personalitatea zilei de 20 februarie este binecunoscutul Moș Ion Roată, țăranul despre care știm că a avut un rol important în realizarea Unirea Principatelor Române. Datorită contribuțiilor și implicării sale în marele eveniment din anul 1859, numele de „Moș Ion...

Mai multe din Cultură | Documentare
Cântece de dragoste și obiceiuri din satele clujene, prezentate online

Cântece de dragoste și obiceiuri din satele clujene, prezentate online

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj propune iubitorilor de obiceiuri și tradiții o serie de evenimente în online, menite să marcheze în mod special această perioadă a anului. „În luna februarie, sau în luna lui făurar, cum este...

Sute de volume, donate Memorialului Gherla

Sute de volume, donate Memorialului Gherla

Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud a făcut o donație de aproape 600 de volume pentru biblioteca Memorialului Gherla. O parte dintre cărțile donate sunt apărute sub egida bibliotecii județene,  iar celelalte provin din donații de la cititori, din...

VICTOR ROTH (1874-1936), un sebeșean mai puțin cunoscut

VICTOR ROTH (1874-1936), un sebeșean mai puțin cunoscut

De-a lungul ultimului mileniu, comunitatea săsească a Sebeşului a fost cea care a modelat destinele acestuia şi care, prin modul de organizare, tipul de mentalitate, disciplina, rigoarea şi seriozitatea specifică popoarelor germanice i-a conturat imaginea de burg...

Episcopul Nicolae Ivan, întruparea hărniciei

Episcopul Nicolae Ivan, întruparea hărniciei

A trecut la cele veșnice în 1936, 3 februarie, după ce Clujul a fost revoluționat de către el prin hărnicie, prin dragoste de neamul românesc, prin bucuria de a sfinți biserici și catedrale, de a înființa reviste și școli, dintre care Academia Teologică este cea mai...