Sâmbătă, 31 august 2019, este sărbătorită Ziua Limbii Române, o manifestare instituită prin Legea nr. 53/2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 145 din 19 martie 2013.
În actul normativ, printre altele, se arată că „Ziua Limbii Române poate fi marcată de către autorităţile şi instituţiile publice, inclusiv de reprezentanţele diplomatice şi institutele culturale ale României, precum şi de către alte instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific”.
Cu acest prilej, academicianul Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române și rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, într-o postare, intitulată „Elogiul limbii române”, publicată pe pagina personală de facebook, spunea că „limba română este efigia cea mai pregnantă a românilor.”, comparând-o cu un organism viu.
„Limba este ca un organism viu care se naște, crește, se dezvoltă, îmbătrânește și moare odată cu poporul care a creat-o și căruia i-a servit ca mijloc de comunicare. De aceea, vorbim de limbi vii și de limbi moarte. A noastră este vie și oricât de contaminată este cu neologisme, cu barbarisme, cu hiperurbanisme, cu prescurtări sau cu SMS-uri năstrușnice, nu trebuie să ne temem. Limba română are puterea de a rămâne ea însăși în ciuda variatelor influențe.”, a spus academicianul Ioan-Aurel Pop.
Tot în cadrul postării de pe pagina personală de facebook, publicată vineri, 30 august 2019, președintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, mărturisește faptul că „limba noastră rămâne viața noastră ca popor”, evidențiind faptul că nu există popor în această lume care să nu-și prețuiască limba maternă.
„Nu poți fi român dacă nu vorbești românește, deși poți vorbi românește fără să fii român. În ciuda unor elucubrații născute din prea multă iubire, din reavoință, din ignoranță sau din dorința de a epata (de exemplu: limba română este limba dacică eternă și nu are nicio legătură cu limba latină; limba română este o limbă balcanică, fără personalitate, sistematizată abia în secolul al XVIII-lea prin relatinizarea sa de către Școala Ardeleană; româna este o limbă în care nu ar trebui să ne mai exprimăm, ci s-o folosim doar pentru imprecații etc.), limba noastră rămâne viața noastră ca popor. Nu există popor pe lume asta care să nu-și prețuiască, îngrijească și conserve limba. La fel fac ori ar trebui să facă și românii. Că unii s-au plictisit să audă că limba noastră este «ca un fagure de miere» sau că este «limbă sfântă, limba vechilor cazanii» sau că este principala formă de comunicare verbală și scrisă a poporului român, este treaba lor.”, afirmă președintele Academiei Române.
În elogiul său acad. Ioan-Aurel Pop amintește faptul că Academia Română a finalizat, în anul 2000, Dicţionarul Tezaur al Limbii Române, „un monument menit să învingă timpul”.
„Azi este mai ușor decât odinioară să te cufunzi în altă limbă, în altă limbă de comunicare. Evident, nu va fi precum limba care vine de la mamă și de la bunică, dar, pentru urmași, se pot schimba și mamele și bunicile. Noi, care «locului ne ținem», ne-am cultivat limba, am normat-o, i-am stabilit o gramatică și am scos-o în lume. Academia Română, încă de la înființare, s-a îngrijit de corectitudinea limbii și de zestrea ei. În mai bine de un secol, lingviștii români de la Academie au creat Dicționarul Tezaur al Limbii Române, început înainte de 1900 și terminat după anul 2000. Este un monument menit să învingă timpul, în zeci de volume și cu aproape 200.000 de cuvinte, comentate și definite după regulile științei. Mai sunt atlasul lingvistic, colecția de literatură română (în aproape 250 de volume) și câte altele! Prin limba noastră comunicăm și ne prezentăm lumii cu literatura română, adică cu acea pleiadă de lumi recreate de scriitorii români, de la cronicari încoace.”, subliniază profesorul Ioan-Aurel Pop.
Conform unor criterii de clasificare făcute de lingviștii străini, în topul celor aproape 7000 de limbi vii vorbite pe terra, limba română se află între primele 20.
„În rândul celor 6000-7000 de limbi vii de pe planetă, româna se află – în funcție de mai multe criterii obiective, fixate de specialiști neromâni – între primele 15-20, ceea ce nu este puțin lucru. Mie îmi place să spun că cea mai importantă creație spirituală a poporului român este limba română. S-o păzim așa cum ne îndemna cândva Ienăchiță Văcărescu și s-o dăm frumoasă, caldă, curată și strălucitoare feților și fetelor noastre!”, si-a încheiat academicianul Ioan Aurel Pop elogiul scris cu prilejul sărbătoririi Zilei Limbii Române.
De asemenea, limba română este una dintre cele cinci limbi în care se oficiază slujbele religioase în Sfântul Munte Athos.
Ziua Limbii Române, marcată în fiecare an în data de 31 august, în România și Republica Moldova, a căpătat, treptat, o valență națională prin semnificaţiile culturale profunde asociate ,,dulcelui grai’’ românesc, vorbit de peste 21 de milioane de cetăţeni din România, dar şi de românii de pretutindeni sau de fraţii din Republica Moldova.
Informaţiile statistice afirmă faptul că peste 28 de milioane de oameni din toată lumea vorbesc româneşte. Limba română este predată în şcoli din 43 de ţări şi este limbă oficială în Uniunea Europeană.
Biserica Ortodoxă Română a avut o contribuție majoră în dezvoltarea limbii române. Bazele limbii literare au fost edificate prin traducerea şi tipărirea cărţilor bisericeşti în limba română.
„Mihai Eminescu, cunoscând rolul Bisericii şi al credinţei creştine în dezvoltarea culturii şi a limbii române ca veşmânt viu al învăţăturilor de credinţă şi al cultului liturgic, a numit Biserica Ortodoxă Română «maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbii şi unitatea etnică a poporului»”, conform celor afirmate de PF Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Photo Credit: facebook / Ioan-Aurel Pop
