S-au împlinit marți 47 de ani de la trecerea la cele veșnice a Patriarhului Justinian Marina. Sub conducerea Preafericirii Sale, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a aprobat primele canonizări.
Patriarhul Justinian Marina
Al treilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române s-a născut în data de 22 februarie 1901, în satul Suiești din județul Vâlcea. A studiat la Seminarul Teologic Sfântul Nicolae din Vâlcea, apoi la Facultatea de Teologie din București, pe care a absolvit-o în anul 1929.
Între anii 1923-1926 a fost învățător în satul Olteanca, Vâlcea, iar între anii 1932-1939 a ocupat funcția de director al Seminarului pe care îl absolvise.
În anul 1924, Ioan Marina se căsătorește cu Lucreția Popescu, iar în urma căsătoriei Dumnezeu le va dărui doi copii, Ovidiu și Silvia. A fost hirotonit preot în anul 1924 pe seama Parohiei Băbeni. A rămas văduv în anul 1935, pe când avea 34 de ani.
La propunerea Mitropolitului Irineu Mihălcescu, Sfântul Sinod, în cadrul ședinței de lucru din 30 iulie 1945, îl va alege pe preotul văduv Ioan Marina în demnitatea de Arhiereu-vicar al Mitropoliei Moldovei și Sucevei cu titulatura Vasluianul.
În urma retragerii Mitropolitului Irineu Mihălcescu, Patriarhul Nicodim îl numește pe Arhiereul vicar Justinian Vasluianul locțiitor al scaunului mitropolitan al Moldovei. Mai apoi, la 19 noiembrie 1947, Colegiul Electoral Bisericesc îl alege pe Preasfințitul Justinian în demnitatea de Arhiepiscop al Iașilor și Mitropolit al Moldovei. În acest răstimp, Mitropolitul Justinian a reușit să revitalizeze eparhia, greu încercată de ororile războiului și mai apoi de calamitățile naturale ce au urmat.
După trecerea la cele veșnice a Patriarhului Nicodim Munteanu, survenită la 27 februarie 1948, Colegiul Electoral Bisericesc îl alege pe Mitropolitul Justinian al Moldovei în scaunul vacant de Arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Ungrovlahiei și Patriarh al României.
În timpul celor 29 de ani de patriarhat (1948-1977), Patriarhul Justinian a reprezentat un reper pentru ortodoxia românească, în special în anii de prigoană ai regimului comunist ateu.
Primele canonizări de sfinți români
Unul dintre demersurile semnificative în această perioadă dificilă pentru Biserica Ortodoxă Română a fost generalizarea cultului sfinților români.
Astfel, sub conducerea Patriarhului Justinian, Sinodul Bisericii noastre a decis în 1950 canonizarea a șapte sfinți de neam român, precum și generalizarea cultului unor sfinți cu moaștele în țara noastră.
Este vorba de canonizarea Sf. Calinic de la Cernica, Mitropoliților Ilie Iorest și Sava Brancovici ai Transilvaniei, Sf. Ioan Valahul, Cuvioșii mărturisitori Visarion Sarai, Sofronie de la Cioara și Mucenicul Oprea din Săliște.
De asemenea, decizia sinodală generaliza cinstirea mai multor sfinți cu moaște la noi în țară, precum Ioan cel Nou de la Suceava, Parascheva de la Iași, Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor ș.a.
Proclamarea solemnă a acestor canonizări s-a făcut cinci ani mai târziu de la decizia sinodală.
„Un model luminos și inspirator”
Întreaga activitate a celui de-al treilea Patriarh al României a fost sintetizată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel drept „un model luminos și inspirator”:
„Lucrarea sa pastorală, culturală, misionară, duhovnicească și socială pentru binele Bisericii Ortodoxe Române reprezintă pentru noi cei de astăzi, ierarhi, cler și credincioși, un model luminos și inspirator de fidelitate și slujire a Mântuitorului Hristos și a Bisericii Sale”, a subliniat Preafericirea Sa cu ocazia unui eveniment comemorativ din 2017.
Patriarhul Justinian Marina a trecut la cele veșnice în data de 26 martie 1977. Trecând pe bulevardul Magheru, a observat cum o bilă de beton lovea Biserica Enei, fapt care i-a provocat o emoție atât de puternică, încât a făcut infarct miocardic. În acel moment, conform relatărilor fiului său, Patriarhul Justinian a apucat să exclame: „Vai, bisericile mele!”.
Patriarhia Română a omagiat activitatea celui de-al treilea patriarh al României declarând anul 2017 drept Anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului.
Foto: Arhiva Basilica.ro
