Antonio Vivaldi – reprezentantul barocului muzical veneţian

Cel mai de seamă reprezentant al barocului muzical veneţian. Acesta a fost Antonio Lucio Vivaldi.

S-a născut la Veneţia la 4 martie 1678, în urma mariajului dintre Giovanni Battista Vivaldi şi Camilla Calicchio. Adolescentul Antonio a primit tonsura la 15 ani și a fost hirotonit preot la vârsta de 25 de ani. A fost atins de o maladie cronică despre care s-ar fi presupus că era astm. El s-a îndepărtat cu încetul de îndatoririle sale ecleziastice începând din 1703, iar din acel moment a putut să se consacre compoziției și învățământului.

A fost numit profesor (instructor) de vioară la Ospedale della Pietà (așezământ rezervat orfanelor și fiicelor ilegitime abandonate), în pofida unor întreruperi, uneori foarte lungi (mai mult de doi ani la Mantova, între 1718 și 1720) . Compozitorul a rămas fidel acestei funcții până în 1740.

Cu toate că avea această maladie, Vivaldi a început să călătorească din ce în ce mai mult ca virtuoz şi compozitor la Roma, în 1722 şi 1724, unde a cântat în faţa Papei; cu siguranţă la Amsterdam, unde a fost publicată cea mai importantă parte a creaţiei sale; la Florenţa, Praga şi la Viena, unde a murit, uitat de prieteni şi de rude. El a obținut un mare succes cu muzica sa vocală sacră. Un alt domeniu de efort nou pentru el a fost deschis atunci când prima sa operă, Ottone in villa , a fost produs în Vicenza. Întorcându-se la Veneția, Vivaldi a intrat imediat în activitatea operistică în rolurile gemene de compozitor și impresar.

Cele mai cunoscute dintre concertele sale sunt cele patru concerte pentru vioară, numite „Anotimpurile” (1725) .

La Ospedale della Pietà, acesta a înfiinţat o orchestră de fete (devenită celebră în întreaga Europă) şi a compus intens pentru concertele publice pe care aşezământul le oferea duminica. Vivaldi a fost considerat ca un artist aflat în afara normelor, extravagant de bună voie, chiar scandalos (din această cauză, dușmanii lui au început  să răspândească bârfe) .

Concertele sale se caracterizează prin echilibrul formei, robusteţea ritmului, lirismul şi varietatea temelor, concentrarea uimitoare a mijloacelor şi eleganţa stilistică. Opera lui Vivaldi, (aproape 500 de concerte) , a influenţat compozitorii ulteriori, inclusiv Johann Sebastian Bach. Printre lucrările elaborate se numără: 45 opere, 2 oratorii, peste 100 de cantate, arii şi serenade, aproape 40 de lucrări de muzică sacră, peste 470 de concerte şi simfonii.

A murit ca urmare a unei îmbolnăviri subite (inflamaţie internă) şi a fost înmormântat în cimitirul spitalului.

 

Surse:

https://muzicaclasica.weebly.com/antonio-vivaldi.html

https://www.radiofrance.fr/personnes/antonio-vivaldi

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Antonio Vivaldi – reprezentantul barocului muzical veneţian
Loading
/
Ioan Slavici (18 ianuarie 1848 -17 august 1925)

Ioan Slavici (18 ianuarie 1848 -17 august 1925)

Data de 18 ianuarie aduce la lumină o personalitate marcantă a secolului al XIX-lea, pe nimeni altul decât Ioan Slavici. Acum 173 de ani vedea lumina zilei într-un sat micuț din frumoasa Transilvanie al doilea copil al familiei Slavici, cel ce va să devină ulterior...

Mănăstirea „Sfântul Spiridon” Strâmba

Mănăstirea „Sfântul Spiridon” Strâmba

Mănăstirea Strâmba, cu hramul „Sfântul Ierarh Spiridon”, este așezată la marginea satului Strâmba, în partea de nord a comunei Josenii Bârgăulului, județul Bistrița-Năsăud. Așezământul monahal a luat ființă în anul 1999, cu binecuvântarea Mitropolitului Bartolomeu...

Vechi biserici de lemn „călătoare” din județul Cluj

Vechi biserici de lemn „călătoare” din județul Cluj

Fascinanta poveste a unor biserici de lemn, monument istoric, care au călătorit cu multe popasuri până în locul unde se găsesc în prezent, stârnește interes celor pasionați de aceste valori de patrimoniu.   Fenomenul mutării unor biserici de lemn vechi dintr-un...

Dr. Iosif Gall (1839-1912), un mecenat clujean uitat

Dr. Iosif Gall (1839-1912), un mecenat clujean uitat

„Știe toată lumea că românului cele mai scumpe odoare sunt: Biserica și limba, pentru înflorirea lor toți ne unim pururea”. Această frază a fost rostită de magnatul român Iosif Gall, în 11 martie 1900, în cadrul adunării de constituire a parohiei ortodoxe române din...