AUDIO Biserica de lemn din Dângăul Mic

de | mai 14, 2021 | Documentare

Biserica de lemn „Pogorârea Sfântului Duh” din Dângăul Mic, comuna Căpușu Mare, încadrată ca monument istoric, datează din a doua jumătate a  secolului al XVIII-lea (1764) și este ascunsă privirilor printre brazii din cimitirul satului.

Beneficiind de prezența câtorva frumoase detalii de arhitectură, dar și de faptul că păstrează un ansamblu de pictură murală semnat în 1802 de cunoscutul pictor muralist Dimitrie Ispas din Gilău, această biserică a atras atenția cercetătorilor, ceea ce explică prezența sa pe Lista Monumentelor Istorice încă de timpuriu și atestă faptul că este un exemplu important de edificiu religios din lemn.

Monumentul, construit din lemn de brad, se înscrie în tipologia specifică bisericilor de lemn din centrul Transilvaniei, evidențiindu-se prin câteva elemente. Biserica din Dângăul Mic este unul dintre puținele exemple clujene care au atât pridvor pe trei laturi, cât și patru turnulețe la baza fleșei, aceste detalii îmbogățindu-i mult înfățișarea exterioară. Acestora li se adaugă frumoasele linii ale acoperișului din șindrilă.

Deasupra ușii sudice a pronaosului, în interior, se găsește pisania-inscripție ce vorbește despre pictarea bisericii la 1802 de prolificul Dimitrie Ispas împreună cu zugravul Ștefan: „Întemeindu-se în anul 1802 în zilele prea înălţatului împărat Francisc I, fiind protopop popa Ioan de la Mănăşturul românesc şi fiind preotul satului Popa Ştefan Teotelecan de la Bedeci, diac Abrudan Teodor, făt Abrudan Grigorie, fiind epitrop Stan Teodor şi Vădan Simion. Şi s-au zugrăvit prin mine smeritul zugrav Dimitrie Ispas şi Ştefan şi s-au plătit prin cheltuiala a tot satul”.

AUDIO Biserica de lemn din Dângăul Mic

„Pictura, păstrată mai bine în naos și altar, este de factură populară, realizată după șabloane; o pictură decorativă, caracterizată de o cromatică dominată de roșu, gri sau verde și prezintă influențe din moda vestimentară a vremii, ca și cum scenele din Patimile lui Hristos s-ar fi întâmplat în aceeași epocă cu pictorul.  Ecourile frământărilor sociale și luptă religioasă din sec. al XVIII –  lea se  regăsesc adesea în ansamblurile murale ale bisericilor de lemn. Regăsim și elemente din ornamentica tradițională în benzile decorative ce imită ștergarele românești. Pictorul a pus, de altfel, accent pe benzile decorative care separă scenele biblice, alternând motive vegetale și geometrice”, spune spune Consuela Bendea, consultant artistic în arhitectură și artă tradițională la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.

În altar, Dimitrie Ispas a reprezentat sfinţi episcopi pe pereţi şi Sfânta Treime pe boltă. Pe axul bolții naosului apar în chenare circulare reprezentările Sfintei Treimi, Duhul Sfânt și Iisus Hristos. Urmează  scene din Ciclul Hristologic organizate în 4 registre, iar mai jos o friză cu mucenici. Iconostasul păstrează pictură pe trei registre: șirul apostolilor, cel al proorocilor și o Răstignire, flancată de reprezentarea soarelui și a lunii. În pronaos apare obişnuita reprezentare a Pildei fecioarelor înţelepte şi a celor nebune, precum şi o friză cu muceniţe. Pe tavanul pronaosului se mai zăresc urmele unor frumoase figuri de serafimi.

În patrimoniul bisericii se mai păstrează doar câteva icoane pe sticlă, unele deteriorate. În urmă cu aproximativ 15 ani, ca urmare a unei sponsorizări venite din partea unei familii din sat, s-a înlocuit şindrila, aceasta fiind și ultima lucrare importantă de intervenție pentru întreținerea monumentului. Biserica nu este alimentată cu curent electric, iar ultima slujbă s-a oficiat în urmă cu peste 10 ani.

„Este nevoie de intervenție cât mai rapidă la bolta naosului și la nivelul picturii, acoperită parțial de ștergare și icoane, dar înnegrită și de fumul lumânărilor. Pictura se păstrează în condiții suficient de bune încât să merite o urgentă intervenție, pentru a fi repusă în valoare. Însă satul este mic și îmbătrânit, astfel că posibilitățile financiare sunt foarte limitate”, adaugă specialistul clujean.

Rubrică realizată în parteneriat cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, instituție de cultură din subordinea Consiliului Județean Cluj.

Foto: arhiva CJCPCT Cluj

Radio Renasterea
Radio Renasterea
AUDIO Biserica de lemn din Dângăul Mic
AUDIO Biserica de lemn din Dângăul Mic
/
<a href="https://radiorenasterea.ro/author/grigore-samboan/" target="_self">Grigore Sâmboan</a>

Grigore Sâmboan

absolvent al studiilor de Teologie și Jurnalism redactor radio Renașterea

Ultimele articole

„Averea” și poruncile

„Averea” și poruncile

Text și context Capitolul ce găzduiește pericopa evanghelica de astăzi debutează cu o parabolă. Hristos  vorbește despre dreptatea divină. Se folosește de un exemplu care-i permite, pe baza contrastului, să arate ce diferență este între logica și justiția divină și...

Școala Primară „Sfântul Stelian” din Bistrița

Școala Primară „Sfântul Stelian” din Bistrița

Unul dintre aspectele vieții religioase creștine este devenirea omului după trăsăturile naturii sale. Acest demers presupune învățarea și educarea sa progresivă, în mai multe etape, conform dezvoltării specifice firii sale. Dintru început relația omului cu Dumnezeu...

Intrarea noastră în Biserică

Intrarea noastră în Biserică

Nu, acesta nu e un eseu despre urgenţa instituţionalizării educaţiei încă de la vârste fragede, în care nu cred, și nici despre educaţia extrainstituţională sau libertatea părinţilor în alegerile pentru cei mici. Acesta e un text despre recunoștinţă. Pe 21 noiembrie...

Ospitalitatea sufletească și cea trupească

Ospitalitatea sufletească și cea trupească

Aspecte introductive Hristos ni se prezintă astăzi în ipostaza de oaspete. După ce învață poporul, caută căldura și primirea amicală a lui Lazăr. Va poposi de mai multe ori la acesta în decursul complexelor Lui peripluri propovăduitoare. Se simțea de bună seamă bine...

Mai multe din Documentare
ARHIEPISCOPUL JUSTINIAN CHIRA (28 mai 1921 – 30 octombrie 2016)

ARHIEPISCOPUL JUSTINIAN CHIRA (28 mai 1921 – 30 octombrie 2016)

Înaltpreasfinția Sa, JUSTINIAN CHIRA, vrednicul de pomenire Arhiepiscop al Maramureșului şi Sătmarului, a fost fiul unei familii de gospodari harnici și credincioși din satul Plopiș, având ca părinți pe Ilie Chira (1871-1937) și Maria Chira, născută Puț (1884-1949)....

In Memoriam Preasfințitul Părinte Episcop Vasile Flueraș Someșanul – Medalion Biobibliografic

In Memoriam Preasfințitul Părinte Episcop Vasile Flueraș Someșanul – Medalion Biobibliografic

Părintele Vasile Flueraș a odrăslit într-o familie cu rădăcini adânci în vechea lume românească din mărginimea Clujului. Părinții săi, Constantin și Rozalia Flueraș, au făcut parte din comunitatea străveche a satului Cluj-Mănăștur, până în anul 1894 o localitate distinctă din punct de vedere administrativ de orașul Cluj. Contribuția românilor din Mănăștur la pulsul românesc al Clujului a fost una deloc neglijabilă, comunitatea avându-l drept reprezentant ales în delegația clujeană la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 pe mănăștureanul Pavel Albu (1885-1939). Asemenea majorității românilor, familia episcopului Vasile și-a adus obolul ei de sânge și lacrimi la înfăptuirea idealului național românesc, bunicul său patern căzând pe fronturile Primului Război Mondial.