AUDIO Biserica de lemn din Dângăul Mic

de | mai 14, 2021 | Documentare

Biserica de lemn „Pogorârea Sfântului Duh” din Dângăul Mic, comuna Căpușu Mare, încadrată ca monument istoric, datează din a doua jumătate a  secolului al XVIII-lea (1764) și este ascunsă privirilor printre brazii din cimitirul satului.

Beneficiind de prezența câtorva frumoase detalii de arhitectură, dar și de faptul că păstrează un ansamblu de pictură murală semnat în 1802 de cunoscutul pictor muralist Dimitrie Ispas din Gilău, această biserică a atras atenția cercetătorilor, ceea ce explică prezența sa pe Lista Monumentelor Istorice încă de timpuriu și atestă faptul că este un exemplu important de edificiu religios din lemn.

Monumentul, construit din lemn de brad, se înscrie în tipologia specifică bisericilor de lemn din centrul Transilvaniei, evidențiindu-se prin câteva elemente. Biserica din Dângăul Mic este unul dintre puținele exemple clujene care au atât pridvor pe trei laturi, cât și patru turnulețe la baza fleșei, aceste detalii îmbogățindu-i mult înfățișarea exterioară. Acestora li se adaugă frumoasele linii ale acoperișului din șindrilă.

Deasupra ușii sudice a pronaosului, în interior, se găsește pisania-inscripție ce vorbește despre pictarea bisericii la 1802 de prolificul Dimitrie Ispas împreună cu zugravul Ștefan: „Întemeindu-se în anul 1802 în zilele prea înălţatului împărat Francisc I, fiind protopop popa Ioan de la Mănăşturul românesc şi fiind preotul satului Popa Ştefan Teotelecan de la Bedeci, diac Abrudan Teodor, făt Abrudan Grigorie, fiind epitrop Stan Teodor şi Vădan Simion. Şi s-au zugrăvit prin mine smeritul zugrav Dimitrie Ispas şi Ştefan şi s-au plătit prin cheltuiala a tot satul”.

„Pictura, păstrată mai bine în naos și altar, este de factură populară, realizată după șabloane; o pictură decorativă, caracterizată de o cromatică dominată de roșu, gri sau verde și prezintă influențe din moda vestimentară a vremii, ca și cum scenele din Patimile lui Hristos s-ar fi întâmplat în aceeași epocă cu pictorul.  Ecourile frământărilor sociale și luptă religioasă din sec. al XVIII –  lea se  regăsesc adesea în ansamblurile murale ale bisericilor de lemn. Regăsim și elemente din ornamentica tradițională în benzile decorative ce imită ștergarele românești. Pictorul a pus, de altfel, accent pe benzile decorative care separă scenele biblice, alternând motive vegetale și geometrice”, spune spune Consuela Bendea, consultant artistic în arhitectură și artă tradițională la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.

În altar, Dimitrie Ispas a reprezentat sfinţi episcopi pe pereţi şi Sfânta Treime pe boltă. Pe axul bolții naosului apar în chenare circulare reprezentările Sfintei Treimi, Duhul Sfânt și Iisus Hristos. Urmează  scene din Ciclul Hristologic organizate în 4 registre, iar mai jos o friză cu mucenici. Iconostasul păstrează pictură pe trei registre: șirul apostolilor, cel al proorocilor și o Răstignire, flancată de reprezentarea soarelui și a lunii. În pronaos apare obişnuita reprezentare a Pildei fecioarelor înţelepte şi a celor nebune, precum şi o friză cu muceniţe. Pe tavanul pronaosului se mai zăresc urmele unor frumoase figuri de serafimi.

În patrimoniul bisericii se mai păstrează doar câteva icoane pe sticlă, unele deteriorate. În urmă cu aproximativ 15 ani, ca urmare a unei sponsorizări venite din partea unei familii din sat, s-a înlocuit şindrila, aceasta fiind și ultima lucrare importantă de intervenție pentru întreținerea monumentului. Biserica nu este alimentată cu curent electric, iar ultima slujbă s-a oficiat în urmă cu peste 10 ani.

„Este nevoie de intervenție cât mai rapidă la bolta naosului și la nivelul picturii, acoperită parțial de ștergare și icoane, dar înnegrită și de fumul lumânărilor. Pictura se păstrează în condiții suficient de bune încât să merite o urgentă intervenție, pentru a fi repusă în valoare. Însă satul este mic și îmbătrânit, astfel că posibilitățile financiare sunt foarte limitate”, adaugă specialistul clujean.

Rubrică realizată în parteneriat cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, instituție de cultură din subordinea Consiliului Județean Cluj.

Foto: arhiva CJCPCT Cluj

Radio Renasterea
Radio Renasterea
AUDIO Biserica de lemn din Dângăul Mic
/
<a href="https://radiorenasterea.ro/author/grigore-samboan/" target="_self">Grigore Sâmboan</a>

Grigore Sâmboan

absolvent al studiilor de Teologie și Jurnalism redactor radio Renașterea

Ultimele articole

Omul – lucrul cel mai de preț

Omul – lucrul cel mai de preț

Aspecte introductive În decursul activității Sale pământești, Domnul a făcut multe minuni. Între ele, o categorie importantă o reprezintă exorcizările. Uneori, El alungă demoni pentru că cineva din anturajul posedatului o cere, alteori pentru că însuși cel în cauză,...

Mănăstirea „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” de la Nușeni

Mănăstirea „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” de la Nușeni

Inițiativa înființării Mănăstirii „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” din localitatea bistrițeană Nușeni, Protopopiatul Beclean, a aparținut vrednicului de pomenire Arhiepiscop Teofil Herineanu. Acesta a aprobat, în 1991, înființarea unei mănăstirii în ținutul său...

Mai multe din Documentare
Mănăstirea „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” de la Nușeni

Mănăstirea „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” de la Nușeni

Inițiativa înființării Mănăstirii „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” din localitatea bistrițeană Nușeni, Protopopiatul Beclean, a aparținut vrednicului de pomenire Arhiepiscop Teofil Herineanu. Acesta a aprobat, în 1991, înființarea unei mănăstirii în ținutul său...

Povestea ctitoriilor ștefaniene în eparhia de la Vad și Feleac

Povestea ctitoriilor ștefaniene în eparhia de la Vad și Feleac

Puțină lume știe că Sfântul Șetafan cel Mare, cunoscut în popor ca mare ctitor de lăcașuri sfinte și aspru luptător pentru independența ținuturilor românești, este întemeietorul celor două eparhii istorice de la Feleac și de la Vad.  Viața românilor ortodocși din zona...