AUDIO Biserica din Tăuți, unul din cele mai valoroase monumente religioase de lemn ale județului Cluj

de | mai 27, 2021 | Documentare

Unul din cele mai valoroase monumente religioase de lemn ale județului Cluj este biserica de lemn din Tăuți, comuna Florești, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”. Sunt rare bisericile care au fost restaurate în întregime și care să fie totodată „vii”, continuându-și menirea de lăcaș de cult care adună comunitatea pentru a se închina lui Dumnezeu.

„Biserica, încadrată ca monument istoric, ar fi fost inițial construită în apropiere, în zona numită „Leșioară” (cunoscută acum ca Cetatea Fetei). În lipsa unor documente sau inscripții, monumentul este datat cu aproximație la 1793 sau 1796, potrivit tradiției locale. Pe lista Monumentelor Istorice este datată în secolul al XIX-lea. Edificiul a fost apoi mutat pe amplasamentul actual înainte de 1829, moment când primește pictura murală semnată de Dimitrie Ispas din Gilău”, pune Consuela Bendea, consultant artistic în arhitectură și artă tradițională la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.

Biserica este construită din bârne de brad și stejar îmbinate în coadă de rândunică și în cheotoare dreaptă, pe o fundație de piatră. Momentul mutării este probabil cel în care sunt înlocuite unele bârne din construcția originală, ceea ce explică coexistența celor două tipuri de lemn. Planimetric se compune dintr-un pronaos și naos înscrise într-un dreptunghi unitar, altar poligonal cu pereții retrași și pridvor, pe latura sudică. De pe tavanul pronaosului se ridică scheletul turnului clopotniță cu galerie închisă și coif octogonal.

Pictura de la Tăuți se numără printre ultimele opere semnate de  Dimitrie Ispas, care lasă mai multe inscripții-pisanii în interior, cea de deasupra ușii din pronaos fiind cea mai amplă, în stilul caracteristic meșterului nostru. În aceasta vorbește de pictarea bisericii în 1829, alături de fiul său, Ioan: „Slavă, cinste și închinăciune unuia Dumnezeu cel slăvit în Sf. Troiță care ne-au ajutat după început de-am ajuns și sfârșitul. Zugrăvitu-s-a aceasta s[ântă]. b[eserică]. în anul 1829 în zilele Preaînălțatului Împărat Franciscus al Doilea și fiind archiereu pravoslavnic țării Ioan Bob și fiind protopop Teodor Baldi și fiind preot satului Pop Ioan Prod(a) n, diacul Irimieș Trilă, ficurator Duma Stefan. Și s-au zugrăvit prin cheltuiala a tot satul prin mâna mea Dimitrie Ispas împreună cu fiul meu Ioan”. Unele surse bibliografice vorbesc de pictarea altarului mai devreme, imediat după construire, de către același cunoscut pictor muralist.

La Tăuți se păstrează unul din puținele tavane de pronaos cu pictură, fiind reprezentată „Sfânta Treime”, în timp ce pereții acestui spațiu sunt decorați cu obișnuitele frize ale mucenițelor și cu Pilda feciorelor.

O icoană împărătească pictată pe lemn probabil la finalul secolului al XVIII-lea înfățișând pe „Maica Domnului cu Pruncul”, precum și o frumoasă cruce pictată în 1823 sunt două din obiectele de valoare aflate în patrimoniul bisericii.

„Starea de conservare a bisericii este bună, datorită amplului proces de restaurare la care a fost supusă în perioada 2003-2006, eforturile fostului părinte Liviu Rus fiind importante în această direcție. Diverse modificări și intervenții s-au produs inevitabil în timp: în 1968 s-au tăiat goluri în peretele ce desparte pronaosul de naos, afectând stratul de pictură; s-au lărgit unele dintre ferestrele naosului; infiltrațiile au distrus pictura pe latura de nord a naosului. În plus, au păstruns influențe ale nevoii de confort ale omului contemporan, în contextul în care biserica este în folosință. Cu toate acestea, biserica de lemn din Tăuți rămâne un exemplu de biserică monument istoric în care se slujește și care slujește în continuare comunității”, arată specialistul clujean.

Părintele paroh Florin Parasca, venit în parohie în 2019,  este bucuros să poată prezenta această bijuterie oricui dorește să o vadă și ne îndeamnă pe toți să poposim acolo mai ales în zi de sărbătoare, pentru a trăi pe deplin o astfel experiență deosebită.

Rubrică realizată în parteneriat cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, instituție de cultură din subordinea Consiliului Județean Cluj.

Foto: CJCPCT CLUJ

Radio Renasterea
Radio Renasterea
AUDIO Biserica din Tăuți, unul din cele mai valoroase monumente religioase de lemn ale județului Cluj
/
<a href="https://radiorenasterea.ro/author/grigore-samboan/" target="_self">Grigore Sâmboan</a>

Grigore Sâmboan

absolvent al studiilor de Teologie și Jurnalism redactor radio Renașterea

Ultimele articole

Mănăstirea „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” de la Nușeni

Mănăstirea „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” de la Nușeni

Inițiativa înființării Mănăstirii „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” din localitatea bistrițeană Nușeni, Protopopiatul Beclean, a aparținut vrednicului de pomenire Arhiepiscop Teofil Herineanu. Acesta a aprobat, în 1991, înființarea unei mănăstirii în ținutul său...

Iisus Hristos – corect politicește | satiră ideologică

Iisus Hristos – corect politicește | satiră ideologică

Atunci când Iisus Hristos S-a născut, El, de fapt, s-a ferit de beneficiile unui sistem instituționalizat care punea pe primul plan siguranța și confortul majorității nou-născuților; Atunci când a rămas în templu, la doar doisprezece ani, vorbind cu învățătorii Legii,...

Sfântul Cuvios Paisie Aghioritul și cunoașterea duhovnicească

Sfântul Cuvios Paisie Aghioritul și cunoașterea duhovnicească

Sfântul Cuvios Paisie Aghioritul ne propune o ierarhie în interiorul procesului de cunoaștere. Și pornește de la cea mai importantă – cunoașterea ce vine din experiența duhovnicească, generată de străluminarea Duhului Sfânt și concretizată în discernământul spiritual....

Mai multe din Documentare
Mănăstirea „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” de la Nușeni

Mănăstirea „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” de la Nușeni

Inițiativa înființării Mănăstirii „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” din localitatea bistrițeană Nușeni, Protopopiatul Beclean, a aparținut vrednicului de pomenire Arhiepiscop Teofil Herineanu. Acesta a aprobat, în 1991, înființarea unei mănăstirii în ținutul său...

Povestea ctitoriilor ștefaniene în eparhia de la Vad și Feleac

Povestea ctitoriilor ștefaniene în eparhia de la Vad și Feleac

Puțină lume știe că Sfântul Șetafan cel Mare, cunoscut în popor ca mare ctitor de lăcașuri sfinte și aspru luptător pentru independența ținuturilor românești, este întemeietorul celor două eparhii istorice de la Feleac și de la Vad.  Viața românilor ortodocși din zona...