În seria de emisiuni în care citim rugăciuni literare din admirabila carte a Ioanei Pârvulescu Dialoguri secrete (Humanitas, 2008), vă invităm astăzi să o ascultăm pe cea a lui Blaise Pascal, „pentru buna întrebuințare a bolilor” și să-I mulțumim lui Dumnezeu, cu cuvintele sale, „pentru toate imboldurile bune pe care mi le dai și chiar pentru acela pe care mi-l dai să-ți mulțumesc pentru ele”. Căutând să creeze „alianța dintre credință și rațiune”, Blaise Pascal a ales credința.
Ioana Pârvulescu scrie în „Precizarea” cu care se deschide cartea: „Am ales special rugăciuni (sau doar fragmente) cât mai libere, și tot libere sunt comentariile pe care mi le-au prilejuit. (…) Deși rugăciunea e mai degrabă un episod liric, cartea a ieșit preponderent epică, propabil din nevoia de a pune în scenă momentul trăirii de maximă sinceritate (o rugăciune mincinoasă e un nonsens). N-am dorit, așadar, să ofer o carte de rugăciuni, fie ea și inedită, ci mai degrabă o poveste a momentelor dramatice în care autorul și personajele simt nevoia să se roage” (Dialoguri secrete).
