Cazania diaconului Coresi – calea introducerii limbii române în cultul religios

de | iun. 30, 2020 | Documentare

În urmă cu 439 de ani, tipar la 28 iunie 1581, la Braşov, ieșea de sub tipar ultima dar și cea mai de seamă carte a diaconului Coresi, volum de referință a tipăriturilor românești. Este vorba despre Cazania sau Evanghelia cu învăţătură în limba română. Acesta cuprindea tâlcuirea Evangheliilor din toate duminicile și sărbătorile de peste an. Dacă cea dintâi Cazanie tipărită de Coresi în 1564 – care nu s-a mai păstrat până în zilele noastre – avea unele influențe protestante, Evanghelia cu învățătură din 1581 este o carte pur ortodoxă.

Cartea este o traducere după un text slavon a omiliilor grecești scrise de Patriarhul Ecumenic Ioan Calecas. Tipărirea cărţii s-a făcut cu cheltuiala judelui Brașovului, Lucas Hirscher, care arăta în prefață că a găsit versiunea slavonă la mitropolitul Serafim al Ungrovlahiei. Primind cartea, s-a sfătuit cu mitropolitul Ghenadie al Transilvaniei și cu mulți preoți ortodocși transilvăneni, care simțeau nevoia unei astfel de tipărituri. Cu acordul mitropolitului Serafim, diaconul Coresi a tradus-o în românește împreună cu cei doi protopopi ai bisericii „Sfântul Nicolae” din Șcheii Brașovului, Iane și Mihai. Alături de exemplarul de la Academia Română, un alt exemplar se mai găseşte în Şcheii Braşovului. Acesta din urmă a fost folosit de Sextil Puşcariu şi Alexe Procopovici pentru realizarea unei ediţii critice, după cum aflăm din volumul dedicat Diaconului Coresi, scris de preotul Vasile Olteanu şi apărut în 2019 la Editura Basilica.

Evanghelia cu învățătură sau Cazania este unul dintre cele mai frumoase exemplare realizate de Coresi. Volumul este legat în lemn şi îmbrăcat în piele ornamentală. Prima filă conţine gravura cu stema judelui braşovean, Lukas Hirscher. Gravura este inspirată de cea din Cazania de la Zabludov din 1569, a primului tipograf rus, Ivan Feodorov. Ultima filă a cărţii reproduce coroana Braşovului, prezentă pe majoritatea cărţilor coresiene tipărite la Braşov. Cartea a fost bine primită în epoca vremii şi  a cunoscut câteva reeditări în mediul ortodox. A fost retipărită în anul 1641 de Popa Dobre, la Bălgrad (Alba Iulia), ediţie reprodusă cu fidelitate, atât în privinţa limbii, cât şi din punct de vedere estetic.

Coresi a deprins meșteșugul tiparului în atelierul lui Dimitrie Liubavici, care lucra pentru Mitropolia Ungrovlahiei. La vremea aceea, munca de tipar consta în xilogravură și necesita eforturi deosebite, deoarece șablonul fiecărei pagini trebuia sculptat în lemn. Pentru aceasta, diaconul Coresi era ajutat de 10 – 20 de ucenici, numele lor fiind menționat în prefața fiecărei cărți. O replică modernă a tipografiei diaconului Coresi este expusă astăzi la Muzeul „Prima școală românească” din Brașov.

Diaconul Coresi a rămas în memoria colectivă drept editorul primelor cărți tipărite în limba română, respectiv un traducător de seamă. Despre acest meșter tipograf nu se cunosc foarte multe detalii biografice, însă este recunoscut faptul că a editat aproximativ 35 de titluri de carte, tipărite în sute de exemplare și distribuite în toate regiunile românești. Printre cărţile tipărite de Coresi amintim Tetraevanghelul românesc din 1561, Psaltirea şi Liturghierul din 1570 şi Psaltirea slavo-română din 1577. Opera sa a avut o importantă contribuție la unitatea lingvistică a poporului român, dar și la apariția limbii române literare.  



Sursa foto: tiparituriromanesti.wordpress.com

<a href="https://radiorenasterea.ro/author/andreea-paglesan/" target="_self">Andreea Pâgleșan</a>

Andreea Pâgleșan

A absolvit Colegiul Național Pedagogic „Gheorghe Lazăr” și Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, secția Jurnalism. De asemenea, a urmat studiile masterale în Producție media ale aceleiași unități de învățământ superior. Redactor la Radio Renașterea din 2008. Din 2011 până în 2018 a fost prezentator de știri. A debutat ca reporter de teren. Timp de 5 ani a realizat emisiunea Pururi Tânăr, dedicată elevilor. Totodată a realizat si emisiunea de reportaje Oameni și locuri.

Ultimele articole

Școala Primară „Sfântul Stelian” din Bistrița

Școala Primară „Sfântul Stelian” din Bistrița

Unul dintre aspectele vieții religioase creștine este devenirea omului după trăsăturile naturii sale. Acest demers presupune învățarea și educarea sa progresivă, în mai multe etape, conform dezvoltării specifice firii sale. Dintru început relația omului cu Dumnezeu...

Intrarea noastră în Biserică

Intrarea noastră în Biserică

Nu, acesta nu e un eseu despre urgenţa instituţionalizării educaţiei încă de la vârste fragede, în care nu cred, și nici despre educaţia extrainstituţională sau libertatea părinţilor în alegerile pentru cei mici. Acesta e un text despre recunoștinţă. Pe 21 noiembrie...

Ospitalitatea sufletească și cea trupească

Ospitalitatea sufletească și cea trupească

Aspecte introductive Hristos ni se prezintă astăzi în ipostaza de oaspete. După ce învață poporul, caută căldura și primirea amicală a lui Lazăr. Va poposi de mai multe ori la acesta în decursul complexelor Lui peripluri propovăduitoare. Se simțea de bună seamă bine...

Preasfințitul Vasile – un dar al lui Dumnezeu!

Preasfințitul Vasile – un dar al lui Dumnezeu!

Părinte, Ori de câte ori se întâmpla să ne despărțim temporar, petrecându-ne peste pragul ușii tale, nu plecai din prag până nu dispăream în zare... Aceasta era una dintre atitudinile Părintelui nostru Vasile. În fapt, el nu se despărțea de nimeni, niciodată, nu vroia...

Mai multe din Documentare
ARHIEPISCOPUL JUSTINIAN CHIRA (28 mai 1921 – 30 octombrie 2016)

ARHIEPISCOPUL JUSTINIAN CHIRA (28 mai 1921 – 30 octombrie 2016)

Înaltpreasfinția Sa, JUSTINIAN CHIRA, vrednicul de pomenire Arhiepiscop al Maramureșului şi Sătmarului, a fost fiul unei familii de gospodari harnici și credincioși din satul Plopiș, având ca părinți pe Ilie Chira (1871-1937) și Maria Chira, născută Puț (1884-1949)....

In Memoriam Preasfințitul Părinte Episcop Vasile Flueraș Someșanul – Medalion Biobibliografic

In Memoriam Preasfințitul Părinte Episcop Vasile Flueraș Someșanul – Medalion Biobibliografic

Părintele Vasile Flueraș a odrăslit într-o familie cu rădăcini adânci în vechea lume românească din mărginimea Clujului. Părinții săi, Constantin și Rozalia Flueraș, au făcut parte din comunitatea străveche a satului Cluj-Mănăștur, până în anul 1894 o localitate distinctă din punct de vedere administrativ de orașul Cluj. Contribuția românilor din Mănăștur la pulsul românesc al Clujului a fost una deloc neglijabilă, comunitatea avându-l drept reprezentant ales în delegația clujeană la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 pe mănăștureanul Pavel Albu (1885-1939). Asemenea majorității românilor, familia episcopului Vasile și-a adus obolul ei de sânge și lacrimi la înfăptuirea idealului național românesc, bunicul său patern căzând pe fronturile Primului Război Mondial.