Istoricul Alexandru Dimitrie Xenopol (23 martie 1847 – 27 februarie 1920)

Alexandru Dimitrie Xenopol, acest erudit om de cultură al secolului al XIX-lea, vine pe lume într-o familie cu șase copii la data de 23 martie 1847. În vreme ce mama sa, Maria, avea o poveste de viață destul de simplă, cea a tatălui său, Dimitrie, era puțin mai complicată. În lucrarea „Istoria ideilor mele”, acest renumit istoric și scriitor ne detaliază următoarele: „Sunt născut în 23 martie 1847 în Iași, mahalaua Păcurari în niște case de zestre ale mamei mele… Tatăl meu Dimitrie Xenopol se trăgea din o veche familie anglo-saxonă (…). El a rătăcit în tinerețe, în urma unei dureri sufletești, prin Suedia, pe mare până la Constantinopole, de unde venise la Galați. Aici fu botezat de colonelul Schelety (…) care-i dădu numele de Dimitrie și-i schimbă tot odată și familia din Brunswick în Xenopol, adică <<fiul străinului>>.

Provenind dintr-o familie înstărită, educația era o prioritate începând de la cei mai mici și ajungând până la cei mai mari ai familiei Xenopol. Astfel, cel ce avea să fie rector al Universității din Iași între anii 1898-1901, își începe studiile la pensionul tatălui său, în limba franceză. 

După absolvirea liceului, Alexandru Xenopol urmează între anii 1867-1871 studii universitare de drept, filosofie și istorie. Ulterior, va obține doctoratul în drept și filosofie la Berlin și, respectiv, Giessen, în Germania. 

Un alt moment important din viața acestui mare istoric este câștigarea concursului pentru cel mai bun discurs festiv care va fi ținut cu ocazia împlinirii a patru secole de la ctitorirea Mănăstirii Putna. O comisie alcătuită din mai mulți membri ai societății Junimea, printre care Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi sau Vasile Pogor, a considerat că alocuțiunea tânărului student la drept a fost cea mai potrivită pentru această ocazie solemnă. 

Alexandru Xenopol se întoarce în țară unde intră în magistratură, devenind prim-procuror al Tribunalului din Iași. Ulterior, acesta se afiliază și renumitei societăți Junimea în cadrul căreia ajunge să fie numit de către Iacob Negruzzi drept „cel mai iubit și mai alintat copil al Junimii”. 

După 6 ani în funcția de procuror, A.D. Xenopol renunță la magistratură și se dedică exclusiv activităților didactice, publicistice și de cercetare. Va fi începând cu anul 1878 profesor la Catedra de Istorie a Românilor și treisprezece ani mai târziu, profesor la Catedra de Istorie Universală. 

Lucrarea fundamentală realizată de către acest intelectual de forță al Europei este „Istoria Românilor din Dacia Traiană”, operă care însumează șase volume și aproximativ 4000 de pagini. Această lucrare este prima reprezentare exhaustivă, analitică și complexă a istoriei românilor pentru care autorul a realizat nenumărate cercetări la biblioteci din țară sau străinătate. 

Pentru întreaga contribuție adusă culturii românești și universale, A.D. Xenopol este numit Membru Titular al Academiei Române în anul 1893, iar câțiva ani mai târziu va fi numit și membru de onoare al Societății de Arheologie din Bruxelles și al Societății Academice din Cernăuți. 

În ultimii ani de viață, Alexandru Dimitrie Xenopol a trăit în condiții precare întrucât era diagnosticat cu afaziei și, de asemenea, mai era și paralizat. Acesta va trece la cele veșnice la vârsta de 72 de ani, la data de 27 februarie 1920.

 

Resurse:

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Istoricul Alexandru Dimitrie Xenopol (23 martie 1847 - 27 februarie 1920)
Loading
/
Mai multe din Personalitatea zilei
Nicolae Mavrocordat – primul domn al „epocii fanariote”

Nicolae Mavrocordat – primul domn al „epocii fanariote”

Nicolae Mavrocordat a fost primul domn al „epocii fanariote”. A încercat să fie un domn drept. Chiar dacă a făcut greșeli a învățat din ele și nu le-a mai repetat. S-a străduit să facă să fie bine pentru popor. A încercat să modernizeze relațiile dintre domnitor și...

Octavian Andronic – jurnalist și caricaturist român

Octavian Andronic – jurnalist și caricaturist român

Jurnalist și caricaturist român și cel ce a fondat ziarul Libertatea. A fost redactor-șef și director al acestui ziar până în 1997. Astăzi vom vorbi despre Octavian Andronic. S-a născut la 2 mai 1946, la Sânnicolau-Mare, judeţul Timiş. El a absolvit Liceul ''Dinicu...

Theodore Schultz – laureatul Premiului Nobel care a primit o șansă

Theodore Schultz – laureatul Premiului Nobel care a primit o șansă

Theodore Schultz este un laureat al Premiului Nobel căruia i s-a dat o șansă. Înainte să devină economist a crescut în ferma familiei și a trăit adversitățile economice de după Primul Război Mondial. Pentru că era ocupat cu munca la fermă, a reușit cu greu să facă...

James Monroe – al cincilea președinte al Statelor Unite

James Monroe – al cincilea președinte al Statelor Unite

S-a luptat sub George Washington și a studiat dreptul cu Thomas Jefferson. A fost ales al cincilea președinte al Statelor Unite în 1817. Este amintit pentru Doctrina Monroe, precum și pentru extinderea teritoriului Statelor Unite prin achiziția Floridei din Spania și...

Samuel Morse – pictorul care a reinventat telegraful

Samuel Morse – pictorul care a reinventat telegraful

În zilele lui Samuel Morse, trimiterea unui mesaj se făcea prin scrisori. Sistemul era lent. O scrisoare avea nevoie de câteva săptămâni dacă era trimisă între două orașe și mai multe luni dacă era vorba să fie trimisă peste granița unei țări. Iar dacă între cele două...

Rita Levi Montalcini – un secol de provocări și succese

Rita Levi Montalcini – un secol de provocări și succese

Rita Levi-Montalcini este laureata Premiului Nobel cu una din cele mai tumultoase vieți. S-a hotărât să devină medic, dar societatea vremii spunea că o femeie trebuie să fie gospodină. A fost scoasă din Universitate din cauza antisemitismului. A supraviețuit...