John William Strutt al treilea, baron de Rayleigh – inventator britanic

John William Strutt al III-lea, Baron de Rayleigh a fost un matematicianul englez care a descoperit elementul chimic Argon, pentru care a fost laureat cu Premiul Nobel în anul 1904.  De asemenea, el a demostrat de ce cerul este albastru, prin teoria împrăștierii particulelor de lumină, care sunt mai mici decât unda de lumină. Acest fenomen a primit numele de „împrăștiere Rayleigh”. Totodată, prin studiile sale a fost unul din oamenii care au pus bazele fizicii cuantice. Iar manualul său despre „Teoria Sunetului” (1877) este folosit și astăzi de către acusticieni și ingineri.

John Strutt s-a născut la data de 12 noiembrie 1842 în Essex, Anglia. A studiat la Eton College și la Harrow School, apoi, din anul 1861 a început studiile la Universitatea din Cambridge. În perioada 1887-1905 a fost profesor de filosofie naturală la Royal Institution. În decursul acestor ani scris multe articole despre descoperirile sale. În anul 1904 a fost laureat cu Premiul Nobel pentru cercetările sale asupra densității gazelor și descoperirea elementului chimic Argon.

În  timpul Primului Război Mondial a fost președintele Comitetului Consultativ de Aeronautică. A fost ales în această poziție datorită studiilor sale bazate pe aerodinamică și mecanică.

Un detaliu interesant despre Rayleigh este că a fost un om religios. La un moment dat a fost descurajat să mai pună citate biblice ca motto pentru studiile sale. O dată a pus la începutul cercetării sale citatul din Psalmul 110: „Mari sunt lucrurile Domnului şi potrivite tuturor voilor Lui”. Secretarul editurii i-a sugerat politicos să nu mai pună citate de genul pentru că poate un om mai puțin religios ar crede că directorul editurii este Lordul despre care vorbește citatul. Însă Rayleigh a insistat ca studiile sale să conțină citate biblice.

A trecut la cele veșnice în data de 30 iunie 1919 în casa sa din Essex, la vârsta de 76 de ani. Fiul său, Robert John Strutt al IV-lea a devenit și el un fizician de renume.

John William Strutt al III-lea, Baron de Rayleigh a fost un om al științei foarte prolific. Cercetările sale nu se restrâng doar asupra unui subiect mic. El a studiat proprietățile luminii, a sunetului, a elementelor chimice și, chiar dacă descoperirea argonului a fost cea mai spectaculoasă dintre descoperirile sale, nu înseamnă că celelalte sunt mai puțin importante. Fiecare mic studiu a ajutat omenirea să progreseze. Câteva din studiile sale au ajutat chiar la punerea bazelor fizicii cuantice, care este folosită astăzi tot mai mult în viața de zi cu zi, în lumea noastră tehnologizată.

 

Surse:

https://en.wikipedia.org/wiki/John_William_Strutt,_3rd_Baron_Rayleigh

https://www.britannica.com/biography/John-William-Strutt-3rd-Baron-Rayleigh

https://mathshistory.st-andrews.ac.uk/Biographies/Rayleigh/

Radio Renasterea
Radio Renasterea
John William Strutt al treilea, baron de Rayleigh - inventator britanic
Loading
/
Cuviosul Charbel Makhlouf și calea dragostei | Episcopul Benedict

Cuviosul Charbel Makhlouf și calea dragostei | Episcopul Benedict

„Dumnezeu este dragoste. Dumnezeu este adevăr. Dumnezeu este dragostea adevărată. Lumea lui Dumnezeu este lumea dragostei; este lumea adevărului, și nu există nici un adevăr în afara dragostei. Omul nu se împlinește decât prin dragoste, și nu ajunge la adevăr decât...

Dietrich Bonhoeffer și curajul credinței | Episcopul Benedict

Dietrich Bonhoeffer și curajul credinței | Episcopul Benedict

Pentru pastorul luteran Dietrich Bonhoeffer, mărturisitor al secolului al XX-lea, conceptul de „ucenicie” la școala lui Hristos devine imagine pentru viaţa creștină și capătă valenţe metodologice. A-I urma lui Hristos, pe modelul „lasă mrejele, și vino”, înseamnă a...

Guido Schäffer, sportivul misionar | Episcopul Benedict Bistrițeanul

Guido Schäffer, sportivul misionar | Episcopul Benedict Bistrițeanul

Nu de puţine ori, privind la Hristos, modelul Său ne pare foarte îndepărtat și inaccesibil. Și atunci, există sfinţii, prietenii Săi, care ne oferă „traduceri” ale sfinţeniei, adaptate la timpul și la geografi a noastră. Viaţa Bisericii înseamnă o astfel de succesiune...