În literatura monahală, metania apre ca un obicei curent, intim legat de condiția de căință perpetuă, proprie vieții monahale. De aceea, atunci când monahul este tuns în monahism sau călugărit, el primește de la stareț un șirag de metanii, aceasta pentru a avea în permanență în minte și în inimă rugăciunea lui Iisus, dar și pentru a face închinăciuni cu plecarea genunchilor sau metanii în chilia sa.
DISTRIBUIE
Emisiuni recente
Înregistrarea ediției din 28 noiembrie 2023 a emisiunii „Împreună-lămuriri pe cale”, în cadrul căreia Părintele Grigorie Foltiș, împreună cu Părintele Ciprian Negreanu, duhovnicul studenților din cadrul ASCOR Cluj-Napoca încearcă să deslușească înțelesuri ale unor...
Programul de aprofundare a învățăturii biblice „Să învățăm și să citim împreună Sfânta Scriptură”, susținut de Pr. Prof. Univ. Dr. Stelian Tofană, este difuzat la Radio Renașterea în fiecare zi de marți de la ora 19:00 - 20:22. Taina Spovedaniei a fost instituită în...
Ev. Luca 18, 18-27 Dregătorul bogat - Păzirea poruncilor „Şi L-a întrebat un dregător, zicând: Bunule Învăţător, ce să fac ca să moştenesc viaţa de veci? Iar Iisus i-a zis: Pentru ce Mă numeşti bun? Nimeni nu este bun, decât unul Dumnezeu. Ştii poruncile: Să nu...
Datoriile sociale ale creștinilor născuți de sus, încep în apostolul de astăzi cel puțin, printr-o metaforă a îmbrăcării: „îmbrăcați-vă cu simțăminte de...” (vv. 12-14). Ideea intră în strânsă legătură cu dezbrăcarea de omul cel vechi supus patimilor, și îmbrăcarea cu...
