Nicolae Vermont – mare pictor al neamului românesc

Pictor și gravor român de origine evreu care mai târziu s-a convertit la religia creștină ortodoxă. Astăzi vom vorbi despre Nicolae Vermont.

S-a născut la Bacău în familia profesorului Iosif Grünberg. A luat lecţii de pictură de la nimeni altul decât maestrul Nicolae Grigorescu, la numai vârsta de opt ani, pe perioada cât pictorul poposise în timpul verii la Bacău. Lecţiile acordate domnișorului Vermont au constituit, defapt, preţul chiriei pe care i-o oferise tatăl acestuia domnului Grigorescu.

După aceasta, el a studiat la Şcoala de arte frumoase din Bucureşti, cu Theodor Aman, fiind primul student evreu al acestei instituţii, apoi la München şi la Paris. Ostil conformismului academic, Vermont s-a ataşat mişcării de înnoire a grupului pictorilor independenţi, numărându-se printre membrii fondatori ai societăţilor „Ileana” şi „Tinerimea artistică” .

În pictura de peisaj, înrudit ca viziune cu Nicolae Grigorescu, Vermont a lăsat imagini din Câmpulung și din Oltenia, de un lirism pur și delicat, valorificând atât spontaneitatea și acuitatea observației, cât și virtuozitatea desenului. Atras de compoziție, a excelat în pictura de gen inspirată din viața oamenilor simpli, pe care a zugrăvit-o cu multă căldură emoțională ( „Emigranții” , „Coșarul” , „Bragagiul” ) . A fost influențat și de stilul pictorului munchenez Fritz von Uhde.

De-a lungul carierei sale, Nicolae Vermont a pictat biserica din Cernavodă, pe cea din Mănești (Prahova), plafonul Palatului Kalinderu și plafonul Palatului Cantacuzino din București. A participat la o serie de expoziții de artă plastică, atât în țară, cât și peste hotare.

Picturile sale au putut fi admirate în ultimii ani în cadrul mai multor expoziții și galerii de artă, dintre care amintim: ”Grafica în pictura românească din colecții particulare”, organizată de Muzeul Național Cotroceni în colaborare cu Societatea Colecționarilor de Artă din România (2012) ; Galeria de Artă Grimberg, redeschisă în septembrie 2013; expoziția “Pictură românească din secolul XX, din colecția Muzeului Național Cotroceni”, vernisată la Muzeul Național Cotroceni (2014) ; expoziția “Pictură românească modernă” (1875-1945) , Colecția Fundației ,,Bonte” prezentată, la Palatul Național Ajuda din Lisabona, de Institutul Cultural Român de la Lisabona, în colaborare cu Fundația Bonte și Direcția Generală a Patrimoniului din Portugalia (12 mai—30 august 2016) .

În creația sa din ultimii ani, a înclinat spre satisfacerea gustului unui public amator de pitoresc. Lucrările sale de gravură sunt executate cu o deosebită finețe.

Nicolae Vermont a murit la data de 14 iunie 1932, la București.

 

Surse:

Radu Ionescu și Amelia PavelNicolae Vermont, Editura Academiei, 1958

Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964

https://www.wikiwand.com/ro/Nicolae_Vermont

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Nicolae Vermont – mare pictor al neamului românesc
Loading
/
Biserica „Schimbarea la Față” din Cluj-Napoca

Biserica „Schimbarea la Față” din Cluj-Napoca

Biserica Ortodoxă „Schimbarea la Față” este ridicată în perimetrul vechii cetăți medievale a Clujului, pe Bulevardul Eroilor, nr. 24-26. Biserica este construită într-un stil neobizantin, cu balcon la fațadă și coloane, fiind încadrată în ansamblul arhitectural...

Mănăstirea „Schimbarea la Față” – Ilva Mare

Mănăstirea „Schimbarea la Față” – Ilva Mare

Mănăstirea „Schimbarea la Față” de la Ilva Mare este amplasată pe Valea Ilvei, la 50 de km de orașul Năsăud. A luat ființă în 1992, ca schit de călugări, ctitorit de ieromonahul Daniil Ureche, actualul duhovnic, pe vatra casei părintești. Vrednicul de pomenire...

Mănăstirea „Schimbarea la Față” – Cheile Turzii

Mănăstirea „Schimbarea la Față” – Cheile Turzii

Mănăstirea de călugări de la Petreştii de Sus este unul dintre cele mai vechi aşezăminte monahale din Transilvania. Istoricul Gheorghe Moldovan, originar din aceste locuri, datează începuturile mănăstirii în prima jumătate a secolului al XVI-lea. Mult timp așezământul...

Sfântul Ioan Iacob de la Neamț și sensibilitatea duhovnicească

Sfântul Ioan Iacob de la Neamț și sensibilitatea duhovnicească

Sfântul Porfirie Casocalivitul obișnuia să sublinieze o condiție importantă pentru a fi sau a deveni ortodox – a avea sufletul poetic. Acest lucru înseamnă a participa la taina creației și a-L vedea în ea pe Dumnezeu ca într-o oglindă. Înseamnă a participa la bucuria...

Prețiosul monument istoric de lemn al Mănăstirii Nicula

Prețiosul monument istoric de lemn al Mănăstirii Nicula

Biserica de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului", mica bijuterie aflată în incinta Mănăstirii Nicula, este cu siguranță unul din cele mai cunoscute monumente de acest fel din România. Are o istorie bogată și a întreprins o lungă călătorie până să ajungă în locul...