Octav Băncilă – Pictorul răscoalelor de la 1907

Înscris în istoria picturii româneşti printre deschizătorii de drumuri ai secolului al XX-lea, a îmbrăţişat tendinţele progresiste ale epocii sale aducând imagini noi, teme neabordate până la el. Acesta a fost pictorul Octav Băncilă.

S-a născut la 4 februarie 1972 la Botoșani. La vârsta de 4 ani i-a murit tatăl, Vasile Băncilă și astfel a plecat împreună cu mama sa Profira Neculce la Iași. Octaviana locuit în casa Sofiei (sora sa, căsătorită cu Ion Nădejde – fondatorul revistei ,,Contemporanul”). Acesta a fost crescut cu dragoste de surorile sale, Ecaterina și Sofia.

A urmat școala primară și apoi două clase la Liceul Ștefan cel Mare. În perioada 1893-1898, pictorul a urmat Academia de Arte Frumoase din München. A făcut călătorii în Italia și Franța, unde a vizitat muzee și a studiat operele marilor maestri renascentiști. După ce s-aîntoarsîn țară, el a făcut stagiul militar la Iași. În 1901 a fost profesor de caligrafie și desen la Școala Normală ,,Vasile Lupu” și Liceul ,,Ștefan cel Mare”.

Octav Băncilă a lăsat posterității o operă caracterizată de un realism critic foarte puternic, artistul fiind cunoscut ca un deschizător de drumuri și ca Pictorul răscoalelor de la 1907.

El a dedicat acestui eveniment un intreg ciclu de 12 tablouri, compozitii si portrete: ,,Inainte de 1907”, ,,Executia” ,,1907”, ,,Cap de taran”, ,,Sub escorta”, ,,Recunoasterea”, ,,Executia”, ,,Dupa rascoale”, ,,Inmormantarea”, ,,Historia”.

Atașat celor mulți și exploatați, pictorul a avut patru mari tematici cu care a făcut epocă în pictura românească. Acestea au fost: tematica proletariatului, tematica țărănească, tematica evreiască și tematica țigănească. La toate acestea se mai adaugă tematica militară, Octav Băncilă fiind unul dintre primii artiști plastici români care au criticat prin opera lor, starea materială precară a armatei române la sfârșitul secolului al XIX-lea.

În anul 1913 Octav a pictat la Agapia, unde l-a cunoscut pe Gala Galaction, devenind prieteni. A avut cea de-a patra expoziţie personală, în 1914, la Ateneul Român, cu 60 de pânze, iar anul următor a organizat o nouă expoziţie cu 100 de lucrări.

Octav Băncilă a murit la data de 3 aprilie 1944. După moartea sa, cele mai renumite lucrări au fost selecţionate pentru expoziţiile din străinătate, de la Paris, Budapesta, Moscova.

Surse:

Anton Coman: Octav Băncilă; Editura de Stat pentru literatură și artă, București, 1954.

Maica Domnului, Mângâietoarea | Arhim. Simeon Pintea

Maica Domnului, Mângâietoarea | Arhim. Simeon Pintea

Luna august este considerată luna Maicii Domnului, deoarece pe 15 august Biserica Ortodoxă serbează cel mai mare Praznic al ei – Adormirea Sa. Praznicul este precedat de un post de două săptămâni, perioadă în care credincioșii se roagă și se pregătesc pentru...

Biserica „Schimbarea la Față” din Cluj-Napoca

Biserica „Schimbarea la Față” din Cluj-Napoca

Biserica Ortodoxă „Schimbarea la Față” este ridicată în perimetrul vechii cetăți medievale a Clujului, pe Bulevardul Eroilor, nr. 24-26. Biserica este construită într-un stil neobizantin, cu balcon la fațadă și coloane, fiind încadrată în ansamblul arhitectural...

Mănăstirea „Schimbarea la Față” – Ilva Mare

Mănăstirea „Schimbarea la Față” – Ilva Mare

Mănăstirea „Schimbarea la Față” de la Ilva Mare este amplasată pe Valea Ilvei, la 50 de km de orașul Năsăud. A luat ființă în 1992, ca schit de călugări, ctitorit de ieromonahul Daniil Ureche, actualul duhovnic, pe vatra casei părintești. Vrednicul de pomenire...

Mănăstirea „Schimbarea la Față” – Cheile Turzii

Mănăstirea „Schimbarea la Față” – Cheile Turzii

Mănăstirea de călugări de la Petreştii de Sus este unul dintre cele mai vechi aşezăminte monahale din Transilvania. Istoricul Gheorghe Moldovan, originar din aceste locuri, datează începuturile mănăstirii în prima jumătate a secolului al XVI-lea. Mult timp așezământul...