Oraşul Bistriţa, 756 de ani de atestare documentară

de | iul. 16, 2020 | Documentare

Acum mai bine de 700 de ani, Bistriţa era deja unul din oraşele importante ale Transilvaniei. Pe  16 iulie se împlinesc 756 de ani de la prima atestare documentară a oraşului. Prima menţiune a localităţii datează din anul 1241, când codicele mănăstirii Echternach menţionează între aşezările distruse de către mongoli şi „oppidum Nosa”, numele dat de către coloniştii aşezării întemeiate pe malul râului Bistriţa.

  Oraşul este aşezat la poalele Munţilor Bârgăului, la încrucişarea unor importante drumuri comerciale. Săpăturile arheologice au pus în evidenţă existenţa unor aşezări omeneşti din cele mai vechi timpuri, dar prima menţiune documentară datează din 16 iulie 1241, iar prima atestare documentară din 15 iulie 1264.

Începând de la sfârşitul secolul al XIII-lea, Bistriţa cunoaşte perioade de înflorire şi dezvoltare economică, întrerupte de nenorociri şi războaie. Astfel, în 1241-1242 tătarii, în drumul lor spre centrul Europei, devastează oraşul şi împrejurimile. Nesiguranţa vremurilor determină ridicarea zidurilor cetăţii, astfel că în anul 1465 oraşul avea 18 turnuri şi bastioane, apărate de meşteşugarii oraşului grupaţi în bresle. În această perioadă, Bistriţa devine unul din cele mai importante oraşe din Transilvania, alături de Sighişoara şi Sibiu. Dezvoltarea puternică a oraşului în secolele trecute este dovedită şi de o serie de construcţii arhitecturale, unele păstrate până astăzi: Biserica gotică, construcţie care a început în 1470 şi a durat aproape 100 de ani. Dintre vechile clădiri amintim şi fosta biserică a minoriţilor din secolul al XIII-lea, Complexul comercial Sugălete, Casa Argintarului, ridicată în secolul al XVI-lea, zidurile vechii cetăţi a Bistriţei şi Turnul dogarilor, unul din bastioanele de apărare ale oraşului.

În anul 1564, Andrea Gromo descrie Bistriţa ca pe un „oraş frumos, bogat, populat şi puternic, cu străzi drepte, tăiate de la un capăt al oraşului la celălalt de pâraie care curg prin tot oraşul spre marele folos al locuitorilor şi, totodată, spre desfătarea ochilor privitorilor”, iar Giovanni Botero, un alt peregrin italian, considera că Sibiul era cel mai mare oraş din Transilvania, Clujul cel mai populat, iar Bistriţa cel mai frumos.

Amănunte despre istoria oraşului ne oferă directorul Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, Lavinia Moldovan.

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Oraşul Bistriţa, 756 de ani de atestare documentară
Oraşul Bistriţa, 756 de ani de atestare documentară
/
<a href="https://radiorenasterea.ro/author/andreea-paglesan/" target="_self">Andreea Pâgleșan</a>

Andreea Pâgleșan

A absolvit Colegiul Național Pedagogic „Gheorghe Lazăr” și Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, secția Jurnalism. De asemenea, a urmat studiile masterale în Producție media ale aceleiași unități de învățământ superior. Redactor la Radio Renașterea din 2008. Din 2011 până în 2018 a fost prezentator de știri. A debutat ca reporter de teren. Timp de 5 ani a realizat emisiunea Pururi Tânăr, dedicată elevilor. Totodată a realizat si emisiunea de reportaje Oameni și locuri.

Ultimele articole

Sfânta Sofia, modelul mamelor creștine

Sfânta Sofia, modelul mamelor creștine

Sfânta Sofia este un model pentru orice mamă creștină. Ea este pomenită în calendarul creștin în data de 17 septembrie, alături de cele trei fiice ale sale. Sofia era o tânără creștină care trăia în Italia, la Roma, în timpul împăratului păgân Adrian (117-138). S-a...

Nașterea și Împărăția

Nașterea și Împărăția

Aspecte introductive Hristos primește astăzi o vizită la nivel înalt. Cel care vine să-i vorbească îi va împrumuta ulterior mormântul și se va lega puternic sufletește de Dânsul. E fruntaș al unei tagme cu care Învățătorul nu prea are multe de împărțit, cea a...

Mai multe din Documentare
Povestea ctitoriilor ștefaniene în eparhia de la Vad și Feleac

Povestea ctitoriilor ștefaniene în eparhia de la Vad și Feleac

Puțină lume știe că Sfântul Șetafan cel Mare, cunoscut în popor ca mare ctitor de lăcașuri sfinte și aspru luptător pentru independența ținuturilor românești, este întemeietorul celor două eparhii istorice de la Feleac și de la Vad.  Viața românilor ortodocși din zona...

Mănăstirea „Sfinții Apostoli Petru si Pavel” din Țara Năsăudului

Mănăstirea „Sfinții Apostoli Petru si Pavel” din Țara Năsăudului

Mănăstirea „Sfinții Apostoli Petru si Pavel” din Țara Năsăudului, situată între localitățiile Rebra și Parva, a fost întemeiată în 1993, cu binecuvântarea vrednicului de pomenire Mitropolitul Bartolomeu Anania, pe locul unei vechi mănăstiri (secolul XVI) care a fost...

Mănăstirea de la Someșul Cald

Mănăstirea de la Someșul Cald

Așezământul monahal de la Someșul Cald, înființat în vara anului 2014, este singurul din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului pus sub ocrotirea Sfântului Vasile cel Mare. Mănăstirea mai are un hram de vară, sărbătorit în ziua Nașterii Sfântului Proroc Ioan...

Documentar | Asociatia Filantropica „Sfantul Onufrie”

Documentar | Asociatia Filantropica „Sfantul Onufrie”

Asociatia Filantropica „Sfantul Onufrie” are ca scop dezvoltarea, valorificarea si promovarea potentialului individual, de grup si colectiv a oricăror categorii de persoane, fundamentul acțiunilor sale fiind iubirea față de aproapele. Pe langa promovarea valorilor...