PF Justinian Marina – iconom desăvârșit

Preafericitul Justinian Marina a fost al treilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. A păstorit într-o vreme de restriște în care regimul comunist încerca să reducă importanța religiei în societate.

Ioan Marina s-a născut la data de 22 februarie 1901, în satul Suiești, județul Vâlcea, într-o familie de agricultori. În anul 1915 s-a înscris la Seminarul  Teologic „Sfântul Nicolae„ din Râmnicu Vâlcea. După Absolvire (1923) devine învățător la școala primară din satul Olteanca județul Vâlcea. După un an, adică în 1924, este transferat la școala primară din Băbeni.  S-a căsătorit cu Lucreția Popescu, fiica preotului Pavel Popescu, după care este hirotonit preot în acest sat.

Un an mai târziu, în 1925 se înscrie la Facultatea de Teologie din București.

În anul 1932, PS Vartolomeu Stănescu al Râmnicului l-a numit în funcția de director al Seminarului Teologic „Sf. Nicolae”. Cu această ocazie a fost transferat din parohia sa din Băbeni. A devenit preot slujitor la catedrala episcopal din Râmnic. Un an mai târziu, în 1933,  a fost transferat, la cererea sa, la Parohia „Sf. Gheorghe” din Râmnicu Vâlcea.

În anul 1935, pe când avea 34 de ani soția sa pleacă din această lume. A fost nevoit să-și crească singur cei doi copii ai săi: Silvia și Ovidiu. În anul 1939 a fost mutat din funcția de director al Seminarului în funcția de director al tipografiei eparhiale, care la acea vreme avea restanțe la furnizori. În numai opt luni a reușit să achite toate datoriile tipografiei.

Mitropolitul Moldovei Irineu Mihălcescu era bolnav.   Arhierul-vicar Valeriu Moglan Botoșăneanul era în vârstă și îi era greu să facă față administrației de unul singur. Era neapărată nevoie de o persoană tânără, energică și capabilă, cu spirit de conducere foarte bun,  care să-i ajute să refacă  Eparhia, grav afectată de război. În  anul 1945, mitropolitul Irineu solicită Ministerului Cultelor să înființeze un al doilea post de arhiereu-vicar la Mitropolia Moldovei. În acest post a fost ales preotul Ioan Marina. La data de 11 august 1945 este tuns în monahism, unde a primit numele de Justinian, iar în următoarea zi este hirotonit arhiereu cu titlul de „Vasluianul”.

Doi ani mai târziu, mitropolitul  Moldovei Irineu Mihălcescu se retrage din scaun pe motiv de boală și de bătrânețe. În locul său a fost numit Justinian Marina. S-a dovedit un bun gospodar în această eparhie. Multe biserici și clădiri avariate de război au fost restaurate și a ajutat pe orfani, văduve și invalizi prin ajutor material. De asemenea a înființat cantine sociale pentru cei nevoiași.

La data de 27 februarie 1948, patriarhul Nicodim Munteanu a trecut la cele veșnice. În locul său a fost ales patriarh Justinian Marina.

A păstorit într-o vreme de restriște, în care regimul comunist încerca  treptat să elimine elementul religios din viața socială. Cea mai agresivă tentativă a fost în timpul fenomenului numit „Lichidarea Mănăstirilor”. Prin Decretul de Stat 410 din 1959 laicii puteau fi monahi doar dacă au împlinit vârsta de 55 de ani.  Prin acest decret circa 5 000 de monahi,monahii,frați și surori au fost scoși din mănăstiri, fiind obligați să se întoarcă în viața de lume. Pentru că numărul călugărilor a scăzut, mănăstirile nu mai puteau fi umplute, așa că Statul a desființat 62 de mănăstiri și schituri ortodoxe, pe care le-a transformat în în lăcașuri seculare, cum ar fi restaurant, cârciumă, fermă, depozit sau sediu științific. Prin negocieri, Patriarhul Justinian a reușit să aplaneze situația. Era un aprig apărător al monahismului. Pentru a demonstra că monahii nu sunt inutili societății a impus din anul 1949 noi condiții de intrare în călugărie. Acestea prevedeau cunoașterea unei meserii, posedarea unui certificat de absolvire a șapte clase și un certificat de absolvire a Seminarului monahal. De asemenea Patriarhul a dispus înființarea de ateliere, unde monahii să lucreze în special obiecte artizanale. A organizat școli de meserii , unde se învăța pictura, sculptura,  confecționarea veșmintelor și obiectelor bisericești. Încă din cuvântarea de la întronizarea sa, patriarhul Iustinian anunță că mănăstirile trebuie să devină centre de iradiere spirituală și de muncă.

Apropiată de înscăunarea sa a fost reîntregirea cu Transilvania, care a fost pentru un scurt timp sub teroare regimului horthyst. Cu ocazia revenirii, În primul an de la întronizare, s-a întocmit noul Statul de organizare și funcționare al Bisericii Ortodoxe Române. Tot în această perioadă s-a reorganizat învățământul teologic. În  1949 au apărut  revistele Ortodoxia și Studii teologice la București.  În anii următori, sub binecuvântarea patriarhului Justinian s-a tradus din nou Biblia și toate cărțile de cult au fost revizuite și retipărite în ediții noi.  S-au redactat manuale și studii noi în domeniul teologiei. Chiar și patriarhul a publicat în 12 volume sub titlul „Apostolat social” toate cuvântările, pastoralele și articolele sale.  În anul 1955  a avut loc slujba de canonizare a mai multor sfinți români.  De asemenea s-au restaurat biserici și alte clădiri și s-au ridicat altele noi printre care și așezăminte sociale.

Pe plan ecumenic, a făcut vizite în aproape toate Bisericile ortodoxe surori și a vizitat de asemenea prin delegații alte Biserici precum cea romano-catolică și și bisericile vechi orientale. A îndrumat de asemenea participarea noastră la Consiliul Ecumenic al Bisericilor și al altor organizații ecumenice.

Pleacă din această lume la data de 26 martie 1977, la vârsta de 76 de ani, după o lungă perioadă de spitalizare.

Patriarhul Justinian Marina a fost un gospodar excepțional pe tot parcursul vieții sale. Încă din anii de preoție s-a distins pentru calitățile sale de bun iconom. Din acest motiv, a fost mutat de la o funcție la alta pentru a ajuta Biserica într-o vreme dificilă în care cele două Războaie Mondiale au adus nenumărate pagube materiale. De asemenea a reușit să ducă o politică de echilibru între stat și Biserică.  Cu multă diplomație a reușit să mulțumească cerințele comuniștilor, dar în același timp  a salvat integritatea Bisericii Ortodoxe Române.

 

Surse:

Pr. Prof.dr. Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Vol. III, Iași, 2008, pp.430-431

Lucaci Laurențiu, Lichidarea Mănăstirilor, Univesitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Teologie Ortodoxă Cluj-Napoca.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Justinian_Marina

https://doxologia.ro/patriarhul-justinian-marina

 

Radio Renasterea
Radio Renasterea
PF Justinian Marina – iconom desăvârșit
Loading
/
Carlo Goldoni – unul din cei mai mari dramaturgi italieni

Carlo Goldoni – unul din cei mai mari dramaturgi italieni

Carlo Osvaldo Goldoni este unul din cei mai cunoscuți dramaturgi italieni. Voltaire l-a numit „"Molière al Italiei". Operele lui au fost apreciate de public datorită curajului și onestității. Scenetele satirizau viața de zi cu zi a oamenilor și dramatizau valorile  și...

Baritonul român cu voce de aur – Nicolae Herlea

Baritonul român cu voce de aur – Nicolae Herlea

Unul dintre marile repere culturale româneşti, om care a adus prestigiu ţării noastre, strălucind pe marile scene ale lumii, de la Scala din Milano, la Covent Garden din Londra sau la Metropolitan Opera din New York. Acesta a fost baritonul Nicolae Herlea. S-a născut...

Georg Friedrich Handel – mare compozitor de oratorii

Georg Friedrich Handel – mare compozitor de oratorii

Compozitor germano-englez din epoca barocului care s-a remarcat în special prin compoziţiile sale instrumentale şi oratorii, prin piese ocazionale precum Muzica apelor (1717) şi muzica pentru focuri de artificii Royal (1749) . Acesta a fost Georg Friedrich Handel. S-a...

Timotei Cipariu – lingvist, istoric și luptător pentru dreptate

Timotei Cipariu – lingvist, istoric și luptător pentru dreptate

Timotei Cipariu a fost  un erudit român profund implicat în emanciparea neamului românesc. A fost preot greco catolic, profesor de materii teologice și laice, se remarcă prin activitatea sa de filolog, istoric și lingvist român. A fost președintele Asociației...

Constantin Brâncuși – sculptor de seamă al românilor

Constantin Brâncuși – sculptor de seamă al românilor

Sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. Acesta a fost Constantin Brâncuși. S-a născut la 19 februarie 1876, la Hobița, Gorj. Constantin a fost al șaselea copil al lui Radu Nicolae Brâncuși...

Valeriu Gafencu – sfântul închisorilor

Valeriu Gafencu – sfântul închisorilor

Valeriu Gafencu a fost numit de către Nicolae Steihardt „sfântul închisorilor”. Este greu să vorbim despre sfinții din temnițele comuniste fără măcar a aminti de Valeriu Gafencu. Dintre toți, el pare să fie cea mai emblematică persoană a deținutului politic care în...