Răstignire și Înviere

de | apr. 19, 2021 | Mitropolitul Andrei - Articole

Suntem în plină perioadă a Postului Mare. Îl auzim pe Domnul Hristos care ne zice și nouă, ca și ucenicilor: „Iată, ne suim la Ierusalim și Fiul Omului va fi dat pe mâna arhiereilor și a cărturarilor, și-L vor osândi la moarte; și Îl vor da pe mâna păgânilor, ca să-L batjocorească și să-L biciuiască și să-L răstignească, dar a treia zi va învia” (Matei 20, 18-19).

Celebrările liturgice ne arată și cum răspundem noi la această atenționare a Mântuitorului: „Mergând Domnul spre Patima cea de bunăvoie, a zis Apostolilor pe cale: Iată ne suim în Ierusalim, și Se va da Fiul Omului precum scrie pentru Dânsul. Să venim dar și noi cu gânduri curate, să mergem împreună cu Dânsul și împreună să ne răstignim, și să ne omorâm pentru Dânsul, despre desfătările lumești; ca să și viețuim împreună cu Dânsul”[1].

Este clar: pentru a învia și a viețui împreună cu El trebuie să ne și „omorâm” pentru Dânsul. Lucrul acesta încercăm să-l facem în Postul Mare. De aceea o altă cântare ne și face atenți: „Vremea Postului să o începem cu bucurie, supunându-ne pe noi nevoințelor celor duhovnicești. Să ne lămurim sufletul, să ne curățim trupul. Să postim precum de bucate, așa și de toată patima, desfătându-ne cu virtuțile Duhului. Întru care petrecând cu dragoste, să ne învrednicim toți a vedea preacinstită patima lui Hristos Dumnezeu, și Sfintele Paști, duhovnicește bucurându-ne”[2]. Sau cum zice Sfântul Apostol Pavel: „M-am răstignit împreună cu Hristos; și nu eu mai trăiesc, ci Hristos trăiește în mine” (Galateni 2, 20).

Este limpede că postul de bucate trebuie dublat de postul de răutate. Ba, aș spune, că postul de bucate fără postul de răutate nu valorează mare lucru. Postul de bucate constituie suportul postului de răutate. Sărbătoarea Paștilor trebuie să ne prindă mai buni, mai duhovnicești, mai altruiști, mai filantropi.

Tata, Dumnezeu să-l odihnească, ne relata o povestire care sublinia faptul că postul de bucate fără postul de răutate nu are valoare. Și povestirea zice că un om și-a luat boii să-i ducă la târg. Târgul era în localitatea învecinată, iar drumul trecea printr-o pădure. Ziua de târg era vinerea. S-a dus la târg, și-a vândut boii, și-a pus banii în trăistuță, și se întorcea acasă tot prin pădure. O bandă de hoți l-au prins, i-au dat în cap, l-au omorât și i-au luat banii din trăistuță. Ce au mai aflat în trăistuță? Un colț de pâine și o fărâmă de slănină. Văzând slănina au zis: astăzi e vineri, nu mâncăm slănină! Postire de bucate fără postire de răutate.

În această perioadă, la postul de bucate, la postul de răutate, adăugăm lectura Sfintelor Scripturi, adăugăm o bună spovedanie și multe acte de filantropie. Cu alte cuvinte, postul trebuie să fie integral, și nu unul formal. Iar la acest post, ne rugăm lui Dumnezeu să-Și adauge harul Lui. Lupta pe care trebuie să o ducem este deosebit de aprigă, și nu una formală, pe care s-o ducem numai cu puterile noastre omenești.

Modele în această luptă duhovnicească ne stau sfinții. De aceea, în a IV-a duminică din Postul Mare ne aducem aminte de Sfântul Ioan Scărarul, iar în a V-a duminică de Sfânta Maria Egipteanca. Amândoi mari nevoitori și exemple absolute de postire și de pocăință. În „Scara Raiului” Sfântul Ioan Scărarul ne spune că „de multe ori dracul se așază în stomac și nu lasă pe om să se sature, chiar de ar mânca tot Egiptul și ar bea Nilul întreg”[3].

Iar Maria Egipteanca, pentru 17 ani petrecuți în Alexandria desfătându-se cu toate păcatele, s-a nevoit în pustiul Iordanului 47 de ani. Avea la ea doar trei pâini și jumătate și iarba câmpului. Întâlnind-o Avva Zosima, observa când se ruga că se ridica un cot de la pământ. Sfântul Sofronie al Ierusalimului, scriindu-i viața, a mărturisit: „am scris-o după puterea mea. N-am vrut să prefer altceva decât adevărul. Dumnezeu, care răsplătește cu dărnicie pe cei ce scapă la Dânsul, să dea ca răsplată folosul celor care vor citi povestirea, iar pe cel care a poruncit să fie scrisă să-l învrednicească a-l face părtaș stării și vredniciei acestei fericite, despre care vorbește povestirea”[4].

Pe lângă acest exercițiu de renunțare, de nevoință, pe care-l pretinde Postul Mare, un alt aspect al răstignirii îl reprezintă necazurile și încercările care vin peste oameni. Mântuitorul ne-a avertizat că „în lume necazuri veți avea; dar îndrăzniți. Eu am biruit lumea” (Ioan 16, 33). Sfântul Petru  ne atenționează: „Iubiților, nu vă mirați de focul aprins între voi spre ispitire, ca și cum vi s-ar întâmpla ceva străin, ci întrucât sunteți părtași la suferințele lui Hristos, bucurați-vă, pentru ca și la arătarea slavei Lui să vă bucurați cu bucurie mare” (I Petru 4, 12-13).

S-ar putea ca fiind bolnav, infirm, chinuit, țintuit la pat, să nu mai ai mângâiere și speranță. Îți aduci aminte că în clipele fericite ale vieții tale te bucurai de vizitele prietenilor, și acum ele devin tot mai rare. Medicul conștiincios și prieten încearcă să te ajute. Cuvântul Scripturii îți spune „cinstește pe doctor cu cinstea ce i se cuvine, că și pe el l-a făcut Domnul” (Iisus Sirah 38, 1).

Și totuși, Mântuitorul le spune tuturor celor necăjiți, pe umerii cărora crucea apasă greu: „Veniți la Mine, toți cei osteniți și împovărați, și Eu vă voi odihni pe voi. Luați jugul Meu asupra voastră și învățați-vă de la Mine, că sunt blând și smerit cu inima, și veți găsi odihnă sufletelor voastre. Căci jugul Meu e bun și povara Mea este ușoară” (Matei 11, 28-30).

Răstignirea pe Crucea Mântuitorului, din punct de vedere spiritual se face cu ajutorul a patru cuie: aducerea aminte de moarte; aducerea aminte de judecată; aducerea aminte de rai și aducerea aminte de iad. Aceste patru realități te fac să rămâi aproape de Mântuitorul, să nu trăiești la întâmplare, ci să trăiești după Evanghelia Lui.

Răstignindu-te cu ajutorul mijloacelor de nevoință pe care le-am amintit, răbdând toate necazurile ce vin asupra ta, vei și învia dimpreună cu Hristos. Lucrul acesta ni-l spune și Canonul Învierii: „Ieri m-am îngropat cu Tine, Hristoase; astăzi mă ridic împreună cu Tine, Cel ce ai înviat. Răstignitu-m-am ieri împreună cu Tine; Însuți împreună mă preamărește, Mântuitorule, întru Împărăția Ta”[5].

 

ANDREI

Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului

şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului


[1]Triodul, E.I.B.M.B.O.R., 1986, p. 478.

[2]Ibidem, p. 97.

[3]Filocalia, E.I.B.M.B.O.R., București, 1980, p. 217.

[4]Triodul, op. cit., p. 656.

[5] Slujba Învierii, E.I.B.M.B.O.R., București, 2010, p. 27.


*Articol apărut în Revista Renaşterea, serie nouă, anul XXXII, nr. 4 (372), aprilie, Cluj-Napoca, 2021, pp. 1-2.

Foto credit: Darius Echim / Mitropolia Clujului

Ultimele articole

Campania „Încalță un copil de toamnă”, la a treia ediție

Campania „Încalță un copil de toamnă”, la a treia ediție

Unul din trei copii din România este expus riscului de sărăcie, iar țara noastră are cei mai  mulți copii nevoiași, din Europa, arată datele celui mai recent Eurostat. Pentru aceste mici suflete sărace ale României, de trei ani consecutiv, există Campania „Încalță un...

Viața părintelui Arsenie Boca

Viața părintelui Arsenie Boca

La data de 28 noiembrie 1989, a trecut la cele veșnice vrednicul de pomenire părinte Arsenie Boca, care este înmormântat la Mănăstirea Prislop. Așadar, anul acesta se împlinesc 32 de ani de la mutarea sa la cereștile lăcașuri. „Învățați cele patru evanghelii pe...

Episcopul cel duhovnicesc şi milostiv

Episcopul cel duhovnicesc şi milostiv

„Fericiţi cei morţi, cei ce de acum mor întru Domnul! ...odihnească-se de ostenelile lor, căci faptele lor vin cu ei” (Apocalipsa 14, 13) Bunul şi jertfelnicul nostru Episcop Vasile a plecat în eternitate, şi ştim că plecarea lui a adus multă tristeţe în inimile...

Mama și bunica salvează spiritualitatea neamului

Mama și bunica salvează spiritualitatea neamului

„Îmi aduc iarăși aminte de credința ta neprefăcută, care, precum s-a sălășluit întâi în bunica, Loida, și în mama ta, Eunichi, tot așa sunt încredințat, că și întru tine” (II Timotei 1, 5).   Nașterea, creșterea și educarea unui copil este o binecuvântare a...

„Omul ca să fie om trebuie să fie format”*

„Omul ca să fie om trebuie să fie format”*

„Deprinde pe tânăr cu purtarea pe care trebuie să o aibă; chiar când va îmbătrâni nu se va abate de la ea” (Pilde 22,6) Îmi aduc aminte cu nostalgie de anii tinereții mele, pe când eram elev și student. Deși era perioada comunistă, în Postul Maicii Domnului, toată...

Importanta aniversare a „Omului iubit de Dumnezeu”

Importanta aniversare a „Omului iubit de Dumnezeu”

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel împlinește 70 de ani. Toți fiii Bisericii Ortodoxe Române, Îl rugăm pe Dumnezeu să-i dăruiască încă mulți ani și sănătate cu excepționale rezultate, ca și până acum, atât pe tărâm spiritual, cât și material. Și cum cuvintele...

Arta artelor este să-l formezi pe om

Arta artelor este să-l formezi pe om

Mesajul Înaltpreasfinţitului Părinte ANDREI, Arhiepiscopul Vadului Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, pentru volumul: „Preasfințitul Părinte Iustin al Maramureșului și Sătmarui - Episcopul tinerilor. 60 de ani de viață”,...