Slujire arhierească la Mănăstirea Gura Motrului, cu prilejul celui de-al doilea hram

de | apr. 21, 2023

În vinerea din Săptămâna Luminată, 21 aprilie 2023, când Biserica Ortodoxă Română prăznuiește Izvorul Tămăduirii, Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, și Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, înconjurați de un sobor de clerici, au săvârşit Sfânta Liturghie arhierească la Mănăstirea mehedinţeană Gura Motrului, cu prilejul celui de-al doilea hram.

La finalul slujbei, Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul a rostit un cuvânt de învățătură și le-a vorbit credincioșilor prezenți pe tema „Maica Domnului, doctor al celor bolnavi”. De asemenea, ierarhul a mulțumit Preasfințitului Părinte Nicodim pentru invitația de a sluji împreună în această zi și pentru ocazia de a vizita pentru prima dată aceste meleaguri binecuvântate de Dumnezeu.

 

În această zi, conform tradiției, la mănăstire s-a săvârșit și rânduiala Aghiasmei mici. Apa sfințită a fost împărțită credincioșilor după Sfânta Liturghie.

 

Scurt istoric

Conform tradiţiei, Mănăstirea Gura Motrului a fost întemeiată de Sfântul Nicodim, la sfârşitul secolului XIV. Cuviosul a ridicat aici un schit de lemn, constând într-o mică biserică şi câteva chilii, împrejmuite cu viţă-de-vie. Mai târziu, la 13 ianuarie 1519, după unele documente, logofătul Harvat a ridicat aici o biserică mai mare şi a înzestrat mănăstirea cu numeroase moşii, înscriindu-se astfel pe lista ctitorilor. Între anii 1642 şi 1643, domnitorul Matei Basarab a refăcut mănăstirea din temelie.

De Mănăstirea Gura Motrului se leagă şi numele marelui arhimandrit Eufrosin Poteca, stareţul cinstitului aşezământ. În timpul egumenatului său, mănăstirea a devenit un adevărat centru cultural al judeţului Mehedinţi. A reuşit să înfiinţeze mai multe şcoli în localităţile învecinate, care erau coordonate şi susţinute din fondurile Bisericii.

Datorită lui au plecat să înveţe mai departe nume mari ale culturii româneşti, precum Radu Popescu, tatăl filosofului C. Rădulescu-Motru, şi Costache Ionescu. În prezent, sfântul aşezământ numără trei vieţuitori şi este condus de preacuviosul părinte protosinghel Iacob Rusu.

Mai multe fotografii AICI

Text și foto: Episcopia Severinului și Strehaiei

DISTRIBUIE

z

ASCULTĂ LIVE

RADIO RENAȘTEREA