„Vlădica Nicolae s-a mutat în străbuni” | Corneliu Coposu

Text apărut în ziarul Ardealul, Bucureşti, Anul I, nr. 5, 16 martie 1941, p. 10.

Zi mohorâtă de doliu. Steaguri cernite străjuiesc în oraşul troienit. Viers jalnic de clopote, viers de durere, străbate văzduhul răscolit de viscol întârziat, împletindu-şi neagra solie, în acord de durere, cu glasul tânguitoarelor tropare. Nori grei de plumb brăzdează cerul, împrăştiind lacrimi îngheţate.

Vlădica Nicolae s-a mutat în străbuni!

Cucernică şi adânc îndurerată, mulţimea petrece în drumul cel din urmă pe păstorul cel bun.

Cântarea fioroasă a pământului care-şi cere împrumutul de la noi toţi, datornicii lui, răsună trist în catedrala înmărmurită sub podoabele morţii: „Cu adevărat deşărtăciune sunt toate!

Ca un patriarh binecuvântat de Domnul, cu bătrâneţe bune, s-a stins vlădica Ivan, Marele Păstor, cu conştiinţa datoriei împlinite pe cea mai înaltă treaptă a ierarhiei bisericeşti, cinstită de el cu înfăptuiri pilduitoare. Cu trupul istovit de puteri, dar cu sufletul mereu întinerit în credinţă, resemnat în voia Cerului, fericitul patriarh aşteaptă de vreme îndelungată chemarea Marelui Părinte.

Are, la spate, o viaţă de mucenicie şi luptă.

Şi-a văzut realizarea tuturor idealurilor şi împlinirea tuturor dorinţelor. Reprezentant al generaţiei care a purtat în sufletul ei sicriul legii, că făgăduinţele şi aşteptările lui, Episcopul Clujului s-a învrednicit de bucuria dreptului Simeon, de a vedea cu ochii înălţarea bisericii sale şi mântuirea poporului său.

De la începutul vieţii lui, până la capăt, darul Domnului i-a îndreptat cărarea.

Cu perseverenţa de fier şi inteligenţa Mărgineanului, cu dragoste sinceră de neam, înzestrat cu cunoaşterea neîntrecută a oamenilor şi lucrurilor, cu cea mai nobilă din pasiuni: pasiunea muncii, – marele ctitor a înviat în inima Ardealului o Episcopie românească, din cenuşa amintirilor istorice.

Ieşit din pădurile adânci ale neamului în care veacurile au grămădit energii nebănuite, călit în realismul crud al vieţii celor trudnici, – n-a fost un visător romantic, ci un stejar cu rădăcinile înfipte adânc în realitate.

Vlădica Nicolae a fost meşterul neîntrecut care a smuls fiecărei clipe câte o realizare.

De dârzenia lui s-au zdrobit neputincioase una după alta, toate potrivniciile.

A luptat, cu nestăvilită îndrăzneală, cu aspră mânie, dar cu blândeţe evanghelică, împotriva tuturor păcatelor şi scăderilor româneşti.

Pentru cei scufundaţi în rău, – biciu de dojană, pentru cei buni, – ocrotitor bun, cu sfatul înţelept şi cu fapta creştinească, Nicolae Ivan a fost tuturor, toate, şi mai presus de toate, a fost părinte luminat şi cucernic, ca sfinţii din icoanele bătrâne.

Mulţi s-au încălzit, deaproape, de bunătatea sufl etului său.

Din văpaia românească a inimii lui a durat cărămida tare, la temelia întregirii. Cu pildă bună şi hărnicie rară, a făcut destul pentru zece căpetenii, la împlinirea năzuinţelor noastre.

Se duce cu el unul dinte cei mai buni români.

Acum, toiagul lui de Apostol al Neamului şi al Sfintei Biserici Răsăritene s-a ascuns în cavoul ctitoriei. Munca lui s-a curmat. Domnul, care ştie să aleagă ceasul de odihnă pentru cei ce s-au ostenit în via Lui, l-a chemat să-i răsplătească sârguinţa.

Luptând cu durerea din urmă, Păstorul şi-a binecuvântat Naţiunea şi Legea. Şi s-a stins, domol, ca o făclie.

Aşa făclii se aprind rar în viaţa unui neam!

Peste Clujul troienit, cântecul jalnic de clopote străbate văzduhul, împlinindu-şi neagra solie, în acord de durere, cu glasul tânguitoarelor tropare.

Cluj, 7 februarie 1936

 

Articol preluat din Revista Renașterea, februarie 2014

Mai multe din Biografii
Rita Levi Montalcini – un secol de provocări și succese

Rita Levi Montalcini – un secol de provocări și succese

Rita Levi-Montalcini este laureata Premiului Nobel cu una din cele mai tumultoase vieți. S-a hotărât să devină medic, dar societatea vremii spunea că o femeie trebuie să fie gospodină. A fost scoasă din Universitate din cauza antisemitismului. A supraviețuit...

Charlotte Brontë – autoarea romanului englez  ,, Jane Eyre”

Charlotte Brontë – autoarea romanului englez ,, Jane Eyre”

Romancieră și poetă engleză, sora mai mare a celorlalte două scriitoare: Emily Brontë și Anne Brontë. Charlotte Brontë, care obișnuia să folosească pseudonimul de Currer Bell, este cunoscută pentru cartea ei Jane Eyre, unul dintre cele mai...

Carol I al României – monarhul model

Carol I al României – monarhul model

Carol I a fost Principe și mai apoi rege al României. A fost un om cu un spirit nobil ieșit din comun. Viața sa, parcă e desprinsă dintr-un basm. Datorită educației înalte și a sufletului său nobil a reușit să ridice țara la culmi nemaiîntâlnite până atunci. Carol I...

Anghel Saligny – un inginer cu viziune modernă

Anghel Saligny – un inginer cu viziune modernă

Academician, inginer constructor, ministru și pedagog român, este considerat unul dintre pionierii tehnicii mondiale în proiectarea și construcția podurilor și silozurilor cu structură metalică, respectiv de beton armat, unul dintre întemeietorii ingineriei românești....

George Hitchings – erou al progresului medical

George Hitchings – erou al progresului medical

În decursul istoriei, oamenii au descoperit tratamente noi prin încercări și eșecuri. Un proces care însemna că până se ajungea la o descoperire, mulți oameni mureau. George Hitchings a încercat să înlăture această incertitudine. Împreună cu colega sa de laborator...

Élisabeth Vigée Le Brun – portretista regilor

Élisabeth Vigée Le Brun – portretista regilor

Élisabeth Vigée Le Brun este o pictoriță extrem de talentată. A început să realizeze portrete de la o vârstă fragedă. Lucrările ei erau impresionante și înainte de a absolvi Academia de Arte. După absolvire, popularitatea ei a crescut tot mai mult, încât a ajuns să...