Vocaţia noastră supremă este sfinţenia. Acesta este idealul oricărui creștin

de | iun. 27, 2021 | Spiritualitate

A trăit până acum câţiva ani un foarte mare romancier român, care și-a căutat libertatea în Franţa. Numele lui era Virgil Gheorghiu. Și printre alte cărţi minunate a scris și o carte intitulată ,,Cum am vrut să mă fac sfânt”. Își aducea aminte de anii copilăriei sale, din Moldova, dintr-un sat sărac și de tatăl său care era preot și avea o casă de copii. Toţi fraţii lui Virgil își sărbătoreau onomastica, pentru că aveau nume de sfinţi. El se numea Virgil și pe calendarul ortodox nefiind un sfânt cu acest nume nu avea o zi în care să sărbătorească. Și pentru acest lucru era tare necăjit, simţindu-se tare nenorocit. Într-o zi l-a întrebat pe tatăl său: ,,Tată, oare sfinţii de pe calendar nu au fost și ei oameni ca și noi?” ,,Ba da, dragul tatei, i-a răspuns, oameni ca și noi au fost, numai că, spre deosebire de noi, ei și-au luat foarte în serios vocaţia lor de creștini și, când s-au mutat din lumea aceasta, Dumnezeu i-a trecut în rândul sfinţilor. Și să știi că pentru oricare dintre noi Dumnezeu, pe calendar, are un loc gol. Din nefericire poate rămâne gol pentru eternitate, deoarece noi nu ne străduim să ajungem sfinţi”. Atunci Virgil, plin de bucurie a zis: ,,Eu mă voi strădui să ajung sfânt, pentru ca toţi copiii care, după mine, vor fi botezaţi Virgil să aibă când să-și sărbătorească ziua”.

Aceasta este o poveste care exprimă o mare realitate pe care ne-o spune Sfântul Petru: ,,După Sfântul care v-a chemat, fiţi și voi sfinţi în toată petrecerea vieţii voastre”. Vocaţia noastră supremă este sfinţenia. Sfinţenia este idealul oricărui creștin.

Sfinţirea vieţii noastre depinde de Dumnezeu, care revarsă harul Său în Biserică, prin Sfintele Taine, dar depinde și de noi, dacă punem și noi umărul și încercăm să depășim toate răutăţile și să ne sfinţim viaţa.

<a href="https://radiorenasterea.ro/author/ips-andrei/" target="_self">Mitropolitul Andrei</a>

Mitropolitul Andrei

Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului.

Ultimele articole

„Averea” și poruncile

„Averea” și poruncile

Text și context Capitolul ce găzduiește pericopa evanghelica de astăzi debutează cu o parabolă. Hristos  vorbește despre dreptatea divină. Se folosește de un exemplu care-i permite, pe baza contrastului, să arate ce diferență este între logica și justiția divină și...

Școala Primară „Sfântul Stelian” din Bistrița

Școala Primară „Sfântul Stelian” din Bistrița

Unul dintre aspectele vieții religioase creștine este devenirea omului după trăsăturile naturii sale. Acest demers presupune învățarea și educarea sa progresivă, în mai multe etape, conform dezvoltării specifice firii sale. Dintru început relația omului cu Dumnezeu...

Intrarea noastră în Biserică

Intrarea noastră în Biserică

Nu, acesta nu e un eseu despre urgenţa instituţionalizării educaţiei încă de la vârste fragede, în care nu cred, și nici despre educaţia extrainstituţională sau libertatea părinţilor în alegerile pentru cei mici. Acesta e un text despre recunoștinţă. Pe 21 noiembrie...

Mai multe din Spiritualitate
Ne mântuim, ajutându-i pe alţii să se mântuiască

Ne mântuim, ajutându-i pe alţii să se mântuiască

Pericopa Evanghelică pe care am citit-o astăzi, înainte de a începe Postul Crăciunului, ne provoacă să medităm la o realitate foarte serioasă, anume aceea că nu ne putem mântui singuri. Oamenii de pe vremea Mântuitorului, ca de altfel şi cei din ziua de astăzi, în...

Valenţele veşnice ale faptelor noastre vremelnice

Valenţele veşnice ale faptelor noastre vremelnice

Era un om bogat care se îmbrăca în porfiră şi în vison, veselindu-se în toate zilele în chip strălucitor. Iar un sărac, anume Lazăr stătea înaintea porţilor lui, plin de bube, poftind să se sature din cele ce cădeau de la masa bogatului. Acesta nu numai că nu se putea...