Organizația Educațională, Științifică și Culturală a Națiunilor Unite (UNESCO) a stabilit marcarea, în prima zi de joi din luna noiembrie a fiecărui an, a Zilei Internaționale împotriva Violenței și Bullyingului în Școli.
Decizia a fost luată în 2019, pentru a atrage atenția că bullyingul în școli și cyberbullyingul (realizat prin mijloace de comunicare online) reprezintă o încălcare a drepturilor copiilor și adolescenților la educație, la sănătate și la bunăstare.
Termenul de bullying, care s-a împământenit și la noi, are înțelesul de hărțuire, intimidare, abuz psihologic, persecuție asupra celor mai slabi.
Ziua a fost marcată pentru prima dată în 2020, când a avut tema „Împreună împotriva bullyingului în școli”. Anul acesta, tema Zilei Internaționale împotriva Bullyingului în Școli este „Nu este loc pentru teamă: Punem capăt violenței în școli, pentru sănătate mentală și performanțe școlare”.
Cu acest prilej, la sediul UNESCO din Paris, are loc un simpozion, iar biroul regional UNESCO din Harare, Zimbabwe, organizează o dezbatere online la care participă elevi din estul și sudul Africii.
„Școlile ar trebui să fie locuri de învățare și dezvoltare pentru fiecare, medii sigure, incluzive și primitoare”, transmite Directorul General UNESCO, Audrey Azoulay, cu ocazia ediției din acest an a Zilei Internaționale împotriva Violenței și bullyingului în Școli.
„Este timpul să percepem cum se cuvine lupta împotriva bullyingului și cyberbullyingului: ca pe o prioritate a politicilor noastre educaționale, fiindcă fiecare elev trebuie să se simtă respectat, acceptat și în siguranță, pentru a putea învăța și și a se putea dezvolta în mediul școlar.”
Potrivit unui raport UNESCO din 2019, „Behind the numbers: ending school violence and bullying”, peste 30% dintre elevi sunt sau au fost victime ale bullyingului. Unul din zece elevi a fost hărțuit online, iar această formă de hărțuire, denumită cyberbullying, este în creștere. În urma pandemiei COVID-19, cazurile de hărțuire online experimentate atât de elevi, cât și de profesori sunt în creștere.
Elevii hărțuiți frecvent sunt de aproape trei ori mai predispuși să se simtă ca outsideri la școală și de două ori mai predispuși să lipsească de la școală decât cei care nu sunt hărțuiți frecvent.
Primii au rezultate mai slabe la învățătură și, de asemenea, este mai probabil să părăsească învățământul formal după terminarea gimnaziului. Au risc dublu de probleme mentale cum ar fi sentimentul de singurătate, insomniile și gândurile de sinucidere.
Aspectul fizic este principalul motiv de hărțuire, urmat de etnie, naționalitate și culoarea pielii. Elevii care văzuți ca fiind „diferiți” sunt mai expuși riscului de hărțuire.
Foto credit: Freepik
