† Macarie Drăgoi, În misiune pe tărâmul vikingilor. Mărturiile unui episcop pelerin

† Macarie Drăgoi, În misiune pe tărâmul vikingilor. Mărturiile unui episcop pelerin, Editura Polirom, Iași, 2022, 287 p.

În vara anului 2018, când împlinea un deceniu de slujire și pastorație arhierească în Scandinavia, părintele episcop Macarie Drăgoi publica un volum cu un titlu poetic sugestiv pentru misiunea desfășurată în Europa de Nord: „Să topim ghețarii sufletului! 10 ani cu Hristos în Scandinavia”[1]. Dedicată „fraților și surorilor în Hristos din Scandinavia românească, ca smerit îndreptar în pelerinajul nostru spre Patria cerească”, lucrarea surprinde mai ales dimensiunea apostolică și învățătorească a unui ierarh, de a-l vesti pe Mântuitorul Iisus Hristos și de a propovădui Evanghelia Sa drept învățând cuvântul adevărului, și cuprinde dialoguri cu jurnaliști români despre misiunea desfășurată în Europa de Nord, predici și meditații rostite în duminici, sărbători și cu diverse prilejuri liturgice, pastoralele la Crăciun și la Paști redactate în cei zece ani, precum și o serie de cuvântări festive, articole și însemnări publicate în „Candela Nordului”, revista eparhială editată începând cu anul 2008 la Stockholm. În predoslovia volumului, episcopul Macarie făcea următoarea confesiune: „Iată, pribegia a adus mii și mii dintre frații noștri români și în ținuturile scandinave, chiar până dincolo de Cercul Polar, în Svalbard și în Groenlanda. Ei trăiesc, muncesc, iubesc și aduc pe lume copii aici, în străinătate (…), împreună-viețuirea mea printre frații mei români, dar și printre cei între care locuim, este pentru și în Hristos. (…) Sunt un episcop pelerin, care neîncetat și pretutindeni îmi port pe spate desaga cu Sfintele Odoare, ca pe o cruce a slujirii”[2]. Îmbrățișată cu dragostea și sinceritatea unei inimi curate de copil, această cruce a slujirii arhierești a rodit în chip frumos și bogat, trezind ecouri pozitive nu numai în rândurile românilor din Europa de Nord, ci și a celor din țară, toți cei cu care interferează Preasfințitul Macarie simțindu-i căldura sufletească, ascultându-i cuvântul pornit din inimă și apreciindu-i empatia față de durerile și problemele lor.

Prin noua sa carte, publicată în toamna anului trecut la editura Polirom din Iași, episcopul Macarie Drăgoi oferă o altă mărturie despre slujirea sa printre românii din Europa de Nord. Este vorba despre o mărturie de suflet a unui episcop pelerin, după cum o spune încă din prima frază a Cuvântului înainte: „Iubite cititorule, întâmplările și oamenii pe care i-am cuprins în aceste mărturii mi-au pătruns în suflet și au rămas în memoria afectivă a celor cincisprezece ani petrecuți deja în misiune pe tărâmul vikingilor (…). În cei doi ani haotici ai crizei pandemice am avut nedoritul răgaz de a cugeta și de a readuce la lumină multe asemenea amintiri de suflet provenite din trăirile, împlinirile, greutățile și încercările mele de episcop pelerin în diaspora românească din Europa de Nord și din alte locuri”. Mai departe, autorul subliniază că nu este vorba nici despre un exercițiu memorialistic sau literar, nici despre o cronică cu pretenții istoriografice, deși în timp cartea va căpăta și astfel de valențe, ci este înainte de toate o mărturie despre pronia lui Dumnezeu și despre credința lucrătoare prin iubire, care nu pot fi ascunse sub obroc, ci împărtășite cu cât mai mulți creștini în scopul primenirii și fortificării credinței: „Și m-am gândit că ar fi de folos să le aștern în scris, spre a le împărtăși cu tine. Să așez toate aceste înscrisuri ale «degetului» lui Dumnezeu și înaintea inimii tale, spre pildă, pentru a-ți reaminti la rându-ți, în propria existență, multiplele prilejuri în care L-ai trăit pe Cel ce este în împrejurările concrete ale vieții” (p.5-6).

Episcopul Macarie coboară din amvon și de la catedra oficiului arhieresc pășind în cetate și întruchipând rolul pelerinului, scriind cu o sinceritate debordantă din perspectiva păstorului călător, aflat mereu între păstoriții săi, dar mai ales alături de ei, ascultându-le păsurile și suspinurile, consolându-i, încurajându-i, îmbărbătându-i, vizitându-i în cele mai îndepărtate colțuri ale Europei de Nord și dincolo de cercul polar, răspunzându-le la mesaje, telefoane și la emailuri, corespondând cu ei, ducându-L și împărtășindu-L pe Hristos în inimile și conștiințele celor aflați în nevoi și în situații limită, în închisori și azile, pe paturi de spital și în risipire. Cartea poate fi lecturată și ca o spovedanie a unui arhipăstor, care relatează cu un vădit talent literar și cu o evidentă sensibilitate a inimii despre poveștile de viață ale unor compatrioți plecați peste mări și țări pentru câștigarea unui trai mai bun, dar fără a anticipa provocările care-i așteaptă, înstrăinarea pe care o vor experia și pericolele la care se vor expune. Din provocările și dificultățile diasporei și a poveștilor relatate nu lipsesc veritabile tragedii, precum cazul din 2018 al morții lui Gheorghe Hortolomei-Lupu, un băcăuan ajuns om al străzii în Suedia și omorât în bătaie de către doi adolescenți suedezi, a decesului unor români răpuși de cancer sau a familiilor – nu numai a celor mediatizate la noi, precum Bodnariu, Nan și Smicală – cărora autoritățile scandinave le-au luat copiii minori, declanșând un val nesfârșit de procese, alienare și drame personale care au marcat viețile a zeci de copii și părinți. Preîntâmpinând interogațiile unor cititori care s-ar putea întreba de ce relatează aceste povești dramatice de viață, autorul afirmă fără ezitare: „Oamenii trebuie să știe! Nu merită să-ți riști familia, sufletul, poate chiar și mântuirea, pentru visul iluzoriu al unei vieți «bune», oriunde ar fi ea” (p.192). Trebuie să subliniez aici că episcopul nu judecă și nu condamnă, ci constată o realitate dureroasă pe care nu o cosmetizează, ci o relatează și o deplânge. Din fericire, pentru toate aceste cazuri și exemple de români ajunși în situații limită, pe care din păcate autoritățile statului român i-au uitat cu desăvârșire, episcopul Macarie a reprezentat un reazăm și un strop de speranță, sau prin cuvintele membrilor unei familii de români din Göteborg: „Ați fost o rază de lumină în tot întunericul ultimelor luni” (p.252). Ce compliment mai frumos rostit de un credincios la adresa arhipăstorului său?! Ce împlinire minunată a cuvintelor Mântuitorului: „Voi sunteți sarea pământului” și „lumina lumii” (Matei 5, 13-14)!

Pe lângă aceste cazuri dramatice, episcopul Macarie relatează și despre o serie întreagă de exemple, situații și destine fericite, de români realizați, de compatrioți împliniți pe plan material și spiritual, de suedezi, danezi și norvegieni convertiți la Ortodoxie, apoi despre bucuria duhovnicească trăită în apropierea și în compania unor personalități ecleziastice, culturale și politice românești și scandinave, despre întâlnirile providențiale cu părinți îmbunătățiți din Muntele Athos și din Statele Unite ale Americii, despre lucrarea minunată a Maicii Domnului și a unor sfinți în viețile credincioșilor, despre monahismul scandinav și unele figuri luminoase ale creștinismului acestor ținuturi din primul mileniu, despre legătura sa sufletească cu familia regală a României și despre salvarea a cinci gospodării tradiționale din satul său natal, Spermezeu, județul Bistrița-Năsăud. Prin restaurarea, conservarea și mutarea acestora în muzeele etnografice de la București, Sibiu, Cluj-Napoca și Pitești, Preasfințitul Macarie se evidențiază între ierarhii români contemporani nu doar ca un mare iubitor al lumii satului românesc, despre care a și scris pagini nemuritoare, ci mai ales ca salvator al patrimoniului nostru național, ca exemplu de urmat pentru toți cei ce iubesc valorile ancestrale, materiale și spirituale, ale poporului român.

Nu pot încheia această scurtă cronică fără a observa că volumul Preasfințitului Macarie Drăgoi este o lucrare unicată în literatura noastră teologică și spirituală contemporană, episcopul românilor din Europa de Nord fiind primul ierarh român din diaspora care publică o asemenea carte în care relatează cu sinceritate o mare parte a experiențelor sale pastorale trăite pe tărâmul rece și ostil al vikingilor, unde a fost trimis de Dumnezeu să aducă vestea cea bună a Evangheliei.


[1] † Macarie, Episcopul românilor din Europa de Nord, Să topim ghețarii sufletului! 10 ani cu Hristos în Scandinavia, Editura Sophia, București, 2018, 455 p.

[2] Ibidem, p. 11.

<a href="https://radiorenasterea.ro/author/mirceabrudan/" target="_self">Dr. Mircea Gheorghe Abrudan</a>

Dr. Mircea Gheorghe Abrudan

Cercetător științific III dr. la Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca.
Mai multe din Cărți vechi și noi
„Ortodoxia în Occident. 10 convertiri” O carte care luminează

„Ortodoxia în Occident. 10 convertiri” O carte care luminează

Tot mai mult şi tot mai des auzim sau întâlnim în spaţiul public sau privat – în ţară şi în afara ei – români care încă au reţineri sau chiar o anumită jenă în a-şi afirma apartenenţa naţională. Dacă-ţi exprimi nedumerirea are pregătit sacul cu „argumente”. Desigur că...

Hristos în Liban. De la Moise la palestinieni

Hristos în Liban. De la Moise la palestinieni

Virgil Gheorghiu, Hristos în Liban. De la Moise la palestinieni, traducere din limba franceză de Valentin Vesa, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2009, 181 p. Asistăm neputincioși de câţiva ani la exodul masiv al creștinilor din Orientul Mijlociu spre ţările Europei în...

Sfântul Vasile cel Mare, Omilii la Facerea Omului. Omilii despre Rai

Sfântul Vasile cel Mare, Omilii la Facerea Omului. Omilii despre Rai

Sfântul Vasile cel Mare, Omilii la Facerea Omului. Omilii despre Rai, traducere din limba greacă de Ierom. Lavrentie Carp, Referent științific prof. dr. Mihaela Paraschiv, Doxologia, Iași, 2010, 100 pp. Am fost obișnuiți ca traducerile din Sfinții Părinți să fie...

Experiența creștină a morții și perspectiva secularismului

Experiența creștină a morții și perspectiva secularismului

În existența umană nu găsim experiență mai complexă și terifiantă ca moartea, punctum terminus al parcursului nostru pe pământ. Pe drept cuvânt o realitate înfricoșătoare pentru om, pentru că moartea este nefirească, este un accident în istorie, un fapt pe care nu l-a...

Leacuri de a trăi frumos

Leacuri de a trăi frumos

Mitropolitul Andrei Andreicuţ aduce în faţa cititorilor, prin volumul „Mai putem trăi frumos? – Pledoarie pentru o viaţă morală curată”, apărut la Editura Renaşterea, adevărate leacuri duhovniceşti, care ne fac să ne punem un semn de întrebare asupra lucrurilor...

Când animalele vorbesc cu sfinţii

Când animalele vorbesc cu sfinţii

„Când animalele vorbesc cu sfinţii” este titlul cărţii apărute la Editura Renaşterea, în traducerea diac. Florin Toader Tomoioagă, un sinaxar al sfinţilor care a iubit animalele şi care au fost iubiţi de acesta. Apărut cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte...