Una dintre expresiile cultului Maicii Domnului se reflectă în cinstirea icoanelor făcătoare de minuni ale Maicii Domnului. Celebritatea acestor icoane stă la temelia credinței și a rugăciunilor pelerinilor, care au îngenunchiat înaintea lor, cerând ajutor și îndurare de la Fecioara Maria. În spațiul rusesc, de pildă, există peste 300 de icoane făcătoare de minuni ale Maicii Domnului care au un formular liturgic complet și o zi de prăznuire. Amintim aici Icoana Născătoarei de Dumnezeu de la Kazan sau „Kazanskaia”, una dintre cele mai impresionante și mai des reproduse icoane si, de asemenea, amintim de o icoană bizantină celebră din spațiul rusesc, Icoana Maicii Domnului din Vladimir sau „Vladimirskaia”. Și în spațiul românesc au existat icoane făcătoare de minuni ale Maicii Domnului și, mai nou, o parte dintre ele au o zi de prăznuire cu slujbă; pomenim de Icoana Maicii Domnului de la mănăstirea Neamț sau „Lidianca”, veche de sec. VII (cu zi de prăznuire pe 26 iunie) și Icoana Maicii Domnului de la mănăstirea Ghighiu sau „Siriaca”, veche de sec. XIV (prăznuită în ziua Praznicului „Izvorul Tămăduirii”). Facem referire și la Icoana Făcătoare de minuni de la Nicula, care nu are un formular liturgic și o zi de prăznuire asemenea celor amintite deja, ea fiind sărbătorită cu precădere în ziua de hram, ca și alte multe icoane făcătoare de minuni ale Fecioarei Maria din țară și din străinătate.
