Numele savantului Nobel a rămas în istorie datorită premiului prestigios care îi poartă numele. Povestea omului de afaceri, chimistului și inventatorului este spectaculoasă. A brevetat peste 350 de invenții. Dintre toate acestea, a rămas cunoscut în vremea sa pentru inventarea dinamitei. Această invenție i-a adus numele de „negustorul morții”.
Alfred Nobel s-a născut pe 21 octombrie 1833, la Stockholm. Tatăl său, Immanuel Nobel a fost și el om știință și antreprenor. Mama lui, Andrietta, provenea dintr-o familie bogată.
La anul nașterii lui Alfred, tatăl său avea mari probleme financiare Afacerea sa era aproape de faliment și a fost nevoit să plece în Finlanda. După un timp, starea materială a familiei și-a revenit, urmând ca în câțiva ani să se deterioreze din nou. Aceste suișuri și coborâșuri l-au marcat pe Alfred. Umilirile suferite de perioadele în care familia sa nu avea bani sunt evidențiate în sceneta „Nemesis” terminată de el cu puțin timp înainte să moară.
În anul 1842, tatăl său, Immanuel, și a mutat familia în Rusia. Datorită afacerilor de armament cu statul rus, acum familia sa avea suficienți bani pentru a oferi o educație aleasă copiilor. La Sankt Petersburg, Alfred Nobel a studiat științele naturii, limbi străine și literatură.
După terminarea studiilor, timp de doi ani a plecat în Suedia, Germania, Franța și Statele Unite. La Paris l-a întâlnit pe Ascanio Sobrero, cel care a descoperit nitroglicerina. În acea epocă, nitroglicerina era considerat un lichid prea puternic și instabil pentru a putea fi folosit în aplicații practice. Alfred Nobel era pasionat de acest material. A început să experimenteze cu proprietatea unică a materialului de a cauza explozii la variații mici de temperatură sau presiune.
Aceste experimente au provocat un accident tragic. În 1864 a avut loc o explozie cumplită la fabrica tatălui său din Stockholm. Au murit cinci persoane, printre care și mezinul familiei Nobel, Emil, fratele lui Alfred.
Speriate de accident, autoritățile locale i-au interzis să-și continue activitatea în oraș, așa că Alfred și-a amenajat un laborator într-o zonă izolată, fără așezări umane. În anul 1867 după multe combinații chimice eșuate, a găsit formula corectă și a descoperit dinamita.
Aceasta nu avea să fie ultima lui invenție. Până la moartea sa a brevetat peste 350 de invenții: printre care putem aminti cauciucul sintetic, pielea artificială şi mătasea sintetică. Invențiile sale au deschis fabrici în peste 20 de țări.
Cu toate că a contribuit foarte mult la progresul omenirii, opinia publică îi era nefavorabilă. Îl întrista foarte mult porecla sa de „negustor al morții”. Pentru a combate această numire a sa, a anunțat public pe 27 noiembrie 1895 hotărârea sa ca toată averea să-i fie folosită pentru răsplăti anual cele mai mari realizări în știință, precum și eforturile făcute de o persoană pentru instalarea păcii pe planetă. Ulterior premiul a fost divizat pe domenii precum literatură, fizică, chimie și medicină.
Savantul a murit în anul următor, 1896, iar din anul 1901 până în prezent, se acordă anual premii pentru cei care aduc contribuții semnificative umanității.
AUTOR: Laurențiu Lucaci
