Apostolul de astăzi este unul foarte bogat în informații, poate cel mai cuprinzător din întreg anul liturgic, însumând patru pericope de text din epistola către Evrei. Firește că ne putem întreba care este legătura dintre aceste patru bucăți de text, care par alese aleator la o privire mai superficială asupra lor, și care ele însele se pot constitui în bucăți de texte independente, putând fiecare în parte să stea drept un întreg apostol al unei duminici de peste an. Toate aceste texte vorbesc de la un capăt la celălalt, ca un fir roșu, despre lucrarea de mântuire adusă de către Domnul Iisus Hristos, avertizând totodată pe cei care stau nepăsători față de Jertfa lui Hristos, spre a lor osândă veșnică. Versetele încep prin a descrie superioritatea lui Iisus Hristos față de toate cele create, pentru ca să înțeleagă și evreii tari la cerbice, și cei care încreștinați fiind mai păstrau încă urme de îndoială în ființa lor cu privire la persoana lui Iisus, negând dumnezeirea Lui, că Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu, deci Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat – cum avea să fie enunțată teza într-un articol de credință al simbolului de credință niceo-constantinopolitan de mai târziu. Argumentația de maximă importanță a sfântului Pavel, este către finalul pericopei, unde Domnul nostru Iisus, este prezentat ca fiind Arhiereul suprem desăvârșit în veac.
