Apostolul duminicii de astăzi ne relatează două minuni săvârșite de sfântul Petru față de paraliticul Enea și credincioasa Tavita, în numele și cu ajutorul Domnului Iisus Hristos. Dacă cercetăm cu atenție cuvintele rostite de apostolul Petru, pentru săvârșirea celor două minuni, observăm că ele se inspiră exact din cuvintele Mântuitorului Iisus. Petru îi spune paraliticului Enea: “Ridică-te și strângeți patul” în 9, 34 – cuvinte ce seamănă izbitor cu cele ale Domnului Iisus, la săvârșirea minunii cu slăbănogul din Capernaum: “Scoală-te, ia-ți patul tău și mergi la casa ta” din Marcu 2, 9. În cazul învierii din morți a ucenicei Tavita, Petru rostește următoarele cuvinte: “Tavita, scoală-te!” în 9, 40 – cuvinte care de asemenea par identice cu cele spuse de Iisus Hristos în cazul învierii fiicei lui Iair: “Talita kumi, care se tâcuiește Fiică, ție zic, scoală-te!” din Marcu 5, 41. În relatarea minunii cu fiica lui Iair, evanghelistul Marcu leagă acest eveniment, de cel al vindecării femeii cu scurgere de sânge (Marcu 5, 25-29); întocmai intervine și sfântul Luca, legând de minunea învierii Tavitei, evenimentul cu vindecarea paraliticului Enea (Fapte 9, 33-35). Toate acestea, pentru ca să se sublinieze înțelesul lor teologic: Mesia Iisus este prezentat lumii ca Domn peste boală și moarte, sau ca tămăduitor și dătător de viață. El este unica nădejde și salvare a omenirii cuprinsă de furtuni și turpitudine.
