Atitudinea demnă a Maicii Domnului

de | aug. 12, 2020 | Spiritualitate

Episodul întâlnirii cu dreptul Simeon se încheie cu previziuni sumbre pentru Maica Domnului. Bătrânul e recunoscător lui Dumnezeu pentru împlinirea făgăduinței, însă ține să-i transmită Fecioarei că prin însăși sufletul ei va trece sabie. Grele și descurajatoare cuvinte! Și totuși, le-a păstrat în inima ei!

Această formulare, pe care Luca ține să o insereze în încheierea episodului,are mai multe semnificații. În primul și în primul rând, se referă la discreția celei căreia îi era adresată. A ți se spune că prin sufletul tău va trece sabie implică, apodictic, crearea unei vibrante emoții. E ca și când cineva ți-ar prevesti viitorul în cel mai sumbru mod posibil. Împărtășirea unui astfel de gând i-ar face, de bună seamă, pe cei mai mulți dintre noi, extrem de agitați. S-ar revolta, ar protesta, ar încerca să conteste cele spuse, sau în cazul unei firi cu o reactivitate mai scăzută, să le împărtășească și altora, cerând parcă o confirmare că nimic din cele spuse nu se va întâmpla. Maica Domnului nu face niciunul dinaceste lucruri. Nu intră într-un dialog contradictoriu cu înțeleptul care-i vorbise, nu cere detalii și nici nu fuge să împărtășească cuiva cele ce tocmai i se spuseseră. Nici măcar lui Dumnezeu nu-i vorbește despre ele și nu-I cere socoteală sau alinare. Le primește așa cum sunt, le asumă și le trăiește în modul cel mai firesc posibil. Episodul Răstignirii vine să ne arate că s-au și întâmplat și ne oferă o mărturie cu privire la atitudinea demnă a unei femei al cărei suflet e străpuns de săbii ce lasă-n urmă sângerânde cicatrici.

Mai există însă, cel puțin o dimensiune importantă a acestei „păstrări în inimă”. Anume că Maica Domnului nu desconsideră cele ce i se spuseseră. Ființa umană e dotată cu diferite mecanisme și trăsături psihologice, cu rol eliberator. În situații de mare presiune, când tensiunea atinge paroxismul, spre a nu muri din pricina durerii, omul uită în chip voluntar anumite lucruri, sau devine inconștient de gravitatea lor. Într-un limbaj plastic, s-ar putea spune că somatizează uitarea. Acest fapt vine ca un mecanism de coping. Ar fi fost firesc ca și Fecioara să facă același lucru. Să uite. Își avea și așa mintea împovărată cu atâtea griji. Iar ceea ce-i spusese bătrânul părea atât de irealist. Și totuși, nu o face. Găsește un loc de cinste în inimă, sălașul celor mai contradictorii trăiri, unde depozitează cele spuse. Nu pentru a le azvârli, ca într-o debara, ci pentru a le avea mereu la îndemână. A reveni la ele ori de câte ori trebuia să-și conștientizeze complexitatea menirii.

            Iubiții mei,

În decursul vieții noastre, ne aflăm de bună seamă în situații ce ne marchează. Trădări ale unor oameni la care am ținut vin să încrusteze, ca un briceag bine ascuțit, dâre sângerânde în sufletul nostru. Necazurile ne potopesc, iar lumea poate deveni asemenea unui iad, în care ni se pare că suntem condamnați să trăim încă de pe acest pământ. Când ne lipsesc soluțiile, e musai să privim cu încredere înspre Maica Domnului. Să-i adresăm rugăciuni fierbinți și să-i cerem sfatul. Și dacă privim spre pilda ei, vom descoperi poate, uneori, care e calea de urmat. Pentru ea, prioritatea a fost urmarea lui Dumnezeu, indiferent de context și consecințele în plan mai mult sau mai puțin apropiat. Aceasta nu se face trâmbițând în gura mare stările prin care trecem, indiferent de conținutul și natura lor. Se face meditând la ele, păstrându-le în inimă și asumându-le responsabil, cu conștiința că de la El vin și au un scop precis. Așa a făcut și dânsa și n-a greșit deloc. Nu-i ușor să păstrezi o sabie în inimă și să ai grijă ca durerea pe care ascuțișul ei ți-o pricinuiește, să nu-ți provoace hemoragii fatale. Și totuși, se poate. Pentru Dumnezeu și împreună cu El, orice e posibil. Și totul capătă sensuri noi!

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Atitudinea demnă a Maicii Domnului
Atitudinea demnă a Maicii Domnului
/
<a href="https://radiorenasterea.ro/author/maxim-morariu/" target="_self">Protos. Maxim Morariu</a>

Protos. Maxim Morariu

Doctor în teologie al Faculății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca (Summa cum laude) și doctor în științe sociale al Universității Pontificale Angelicum din Roma (Summa cum laude). A absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă clujeană (ca şef de promoţie) și un masterat în ,,Consiliere Pastorală şi Asistență Psihosocială”, în cadrul facultăţii menţionate, Facultatea de Istorie și Filosofie, nivel licență (2014), și masteratul în ,,Istoria Europei de Sud-est” (2016), Institutul Ecumenic de la Bossey (Universitatea din Geneva, 2018), și a studiat la Universitățile din Kosice, Graz, Belgrad, precum și la Universitatea Pontificală Angelicum din Roma, Italia. A publicat, editat, coordonat sau tradus nu mai puțin de 32 de volume și peste 300 de studii și articole de specialitate în țară și străinătate. Este membru editorial a 8 reviste de specialitate (2 indexate Web of Science), membru fondator și redactor-șef al Revistei Astra Salvensis, recunoscută la nivel internațional, secretar științific al Despărțământului „Vasile Moga” al ASTREI Sebeș și al Centrului de Studii „Ioan Lupaș” din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca și cercetător asociat al Universității din Pretoria (Africa de Sud). Ca om de radio realizează emisiuni și rubrici pentru Radio Renașterea (Cluj-Napoca), Radio Trinitas (București) și Radio Someș (Bistrița) și colaborează cu portalul doxologia.ro. Începând cu anul 2022 este de asemenea eclesiarhul Catedralei Episcopale „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Saint-Hubert, Quebec (Canada).

Ultimele articole

Intrarea noastră în Biserică

Intrarea noastră în Biserică

Pe 21 noiembrie sărbătorim împreună Intrarea Maicii Domnului în Biserică, motiv suficient de serios pentru a ne chestiona asupra proprii noastre aduceri în biserică. Dacă aducerea Maicii Domnului în templu la vârsta de trei ani însemna consacrarea acesteia ca...

Viața și scrierile Sfântului Paisie Velicikovski de la Neamț

Viața și scrierile Sfântului Paisie Velicikovski de la Neamț

Anul comemorativ al sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț reprezintă o invitație a Sfântului Sinod adresată întregii noastre Biserici, dar mai cu seamă clerului, teologilor și monahilor de a medita asupra vieții și activității...

Necesitatea îndrumării duhovnicești

Necesitatea îndrumării duhovnicești

Oamenii preocupați de cele spirituale au avut întotdeauna conștiința că au nevoie de un călăuzitor. Cărțile de înțelepciune ale Scripturii îi fericesc pe cei ce sunt călăuziți „căci dacă unul cade, îl scoală tovarășul lui” (Ecclesiastul 4, 10). Îl auzim și pe Solomon...

Mai multe din Spiritualitate
Memento Scriptura Sacra. Ți-a scris Domnul…  Ia și citește!

Memento Scriptura Sacra. Ți-a scris Domnul… Ia și citește!

Scriptura este cartea care te poarta spre orizontul atotștiinței divine, ți-l deschide, te uimește și te cucerește, ca prin credință să te înalți înspre El, alipindu-te de Dumnezeul Treime, prin Hristos. Este izvor al sfințirii și de aceea e Sfânta Scriptura, dar este...

Sfântul Nectarie din Eghina – Făcătorul de minuni

Sfântul Nectarie din Eghina – Făcătorul de minuni

Secolul XX, deși copleșit de o nemaivăzută recrudescenţă a răului, prin convulsii sociale, războaie sau regimuri totalitare, a fost marcat totodată și de parcursul spiritual al unor sfinţi de excepţie. A fost o modalitate prin care Dumnezeu a compensat lucrarea...

Sfânta Parascheva, model absolut de dăruire pentru viaţa duhovnicească

Sfânta Parascheva, model absolut de dăruire pentru viaţa duhovnicească

„Oricine voiește să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34) Pe 14 octombrie o sărbătorim pe Preacuvioasa Maica noastră Parascheva. Dragostea fată de ea antrenează sute de mii de oameni care vin să se închine moaştelor...

Dumnezeu n-a făcut moartea

Dumnezeu n-a făcut moartea

Aflăm de la Solomon un lucru extraordinar: acela că Dumnezeu n-a făcut moartea. Dumnezeu l-a făcut pe om tânăr, sănătos, frumos şi nemuritor, iar moartea este un accident care a intervenit în viaţa omului datorită păcatului. Dacă Dumnezeu n-a făcut moartea, omul nici...