Biserica de lemn „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” din Fânațele Silivașului, monument istoric din secolele XVI-XVII, resfințită de Mitropolitul Clujului

de | nov. 8, 2023

În ziua de prăznuire a Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, miercuri, 8 noiembrie 2023, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, s-a aflat în mijlocul credincioșilor din localitatea Fânațele Silivașului, județul Bistrița-Năsăud, cu prilejul resfințirii bisericii de lemn, unul dintre cele mai vechi monumente istorice din zonă, ce datează din secolele XVI-XVII.

De la ora 9:00, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei a săvârșit slujba de resfințire a bisericii de lemn, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, monument istoric din secolele XVI-XVII. Restaurat și înfrumusețat în ultimii ani, la interior și exterior, lăcașul de cult a fost binecuvântat prin stropire cu apă sfinţită şi prin ungere cu Sfântul și Marele Mir, iar în piciorul Sfintei Mese au fost așezate moaște de mucenici.

În continuare, la Altarul de vară din proximitatea bisericii monument istoric, Părintele Mitropolit Andrei a oficiat Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de clerici. Din sobor au făcut parte: consilierul eparhial pe probleme de misiune și protocol – arhidiaconul Claudiu Grama, inspectorul eparhial – preotul Vasile Nemeș, protopopul de Bistrița – preotul Alexandru Vidican, protopopul de Călimani – preotul Dumitru Apostol, preotul paroh Vasile Pintea, precum și alți preoți invitați.

După citirea Sfintei Evanghelii, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei a rostit un cuvânt de învățătură, intitulat „Netrupeștile puteri”, vorbindu-le celor prezenți despre modul în care sunt prezentate crearea, existența și rolul cetelor îngerești în Sfânta Scriptură, pornind de la versetul scripturistic „La început a făcut Dumnezeu cerul şi pământul” (Facere 1, 1).

 

Răspunsurile liturgice au fost date de grupul vocal „Sotirios”, compus din studenți de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. La chinonic, interpreta de muzică populară Cornelia Ardelean Archiudean a interpretat pricesne.

La finalul slujbei, preotul paroh Vasile Pintea a mulțumit ierarhului, oficialităților, celor prezenți și tuturor celor ce au ajutat la reabilitarea lăcașului de cult.

Pentru întreaga activitate pastorală și administrativă, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei i-a acordat preotului paroh Vasile Pintea Ordinul „Episcop Nicolae Ivan” pentru clerici. Primarul comunei Silivașu de Câmpie, Ioan Tiberiu Cămărășan, a fost distins cu Ordinul „Sfinții Martiri Năsăudeni”, Vasile Morar a primit Ordinul „Sfântul Ierarh Pahomie de la Gledin”, iar alți binefăcători au primit diplome de aleasă cinstire.

La slujbă au participat oficialități locale și județene, fiii satului, precum și numeroși credincioși din împrejurimi. Printre oficialitățile prezente s-au numărat subprefectul județului Bistrița-Năsăud – Ioan Zăgrean și vicepreședintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud – prof. Camelia Tabără.

 

Scurt istoric

Într-un document din 12 mai 1321, regele Karol Robert de Anjou cerea preotului Petcu să plătească zeciuiala (dijmele) pentru satul „Salvas”, denumirea localităţii schimbându-se în decursul timpului, ajungând azi la aceea de Silivaşu de Câmpie.

Biserica monument istoric din filia acestei aşezări este situată în satul-cătun Fânaţele Silivaşului, la o depărtare de 5 km de comuna Silivașu de Câmpie. Până în anul 1938, credincioşii din Fânaţele Silivaşului, mult mai numeroşi atunci, participau la slujbe religioase la biserica din Silivaş. În acel an, credincioşii au cumpărat o biserică din lemn de la credincioşii din Socolul de Câmpie, de lângă Reghin. Biserica este construită din lemn de stejar în cheotori, sub formă de navă, cu clopotniţă separată. Are „târnaţ” (pridvor), asemenea caselor vechi româneşti.

Există foarte puţine date despre istoricul acestei biserici, aparţinând Mănăstirii Socol, care se afla undeva în pădurea satului. Istoricii au datat-o, după forma construcţiei, ca fiind din secolele XVI-XVII, iar unii au afirmat că s-ar putea să fie de la începutul secolului al XIV-lea. Adevărul nu se poate afla decât printr-o datare dendrocronologică.

La mutarea în Fânaţele Silivaşului, lăcaşului i s-a înlocuit şindrila cu ţiglă şi s-au tăiat spaţii pentru geamuri, până atunci neavând decât mici orificii pentru aerisire. Clopotniţa a fost acoperită cu tablă zincată. De atunci, au avut loc mai multe reparaţii. Actuala restaurare a însemnat refacerea structurii acoperişului, acoperirea cu şindrilă, schimbarea pardoselii, recondiţionarea iconostasului, sub îndrumarea domnului profesor Petreanu. Întreaga lucrare a beneficiat de sprijinul Primăriei comunei Silivașu de Câmpie, precum și de ajutor din partea fiilor satului, ocrotiţi şi călăuziţi de preotul paroh Vasile Pintea, păstorul duhovnicesc al comunității din Silivașu de Câmpie și Fânațele Silvașului.

Mai multe fotografii AICI

Text și foto: Darius Echim / Mitropolia Clujului

DISTRIBUIE

z

ASCULTĂ LIVE

RADIO RENAȘTEREA

Noi hotărâri ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

Noi hotărâri ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

În ziua de joi, 29 februarie 2024, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Principalele hotărâri ale Sfântului...

Ședința anuală de lucru a Adunării Naționale Bisericești

Ședința anuală de lucru a Adunării Naționale Bisericești

Palatul Patriarhiei a găzduit miercuri, 28 februarie 2024, ședința de lucru a Adunării Naționale Bisericești (ANB), prezidată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Membrii acestui organism central deliberativ au participat la lucrări...