Constantin Alexandru Rosetti – puternic militant al luptei pentru Unirea Principatelor Române

Om politic și publicist român, unul din conducătorii Revoluției de la 1848 din Țara Românească și puternic militant al luptei pentru Unirea Principatelor Române. Astăzi vom vorbi despre Constantin Alexandru Rosetti.

S-a născut în București și a fost fiul spătarului Alexandru Rosetti și al Elenei, născută Obedeanu. Studiile și le-a făcut la Liceul „Sfântul Sava” . În 1833 s-a înscris în armată, unde a devenit adjutant al domnitorului Alexandru D. Ghica, dar a demisionat trei ani mai târziu.

A fost unul dintre întemeietorii Societăţii Filarmonice şi ai Teatrului Naţional, remarcându-se şi ca actor. În 1842 a fost numit şef al poliţiei din Pitești, apoi a devinit preşedinte al Tribunalului comercial din București. Trei ani mai târziu, Rosetti a plecat la Paris pentru a-şi continua studiile, unde a frecventat cursurile de la Collège de France. Aici a fost influenţat în gândirea sa politică de Edgar Quinet şi Jules Michelet. S-a iniţiat în practica masonică şi a participat la constituirea Societăţii studenţilor români de la Paris.

În timpul revoluției din 1848 a fost unul din liderii curentului radical al revoluționarilor; a fost secretar al Guvernului provizoriu, prefect de poliție la București și redactor al ziarului „Pruncul român”.

După înfrângerea guvernului revoluționar, a făcut parte din primul lot de exilați, urcați de turci cu două plute în susul Dunării, până la granița cu Austria. De aici a  plecat spre Franța prin Ungaria, Croația și Austria; a ajuns la Paris în decembrie 1848 . În anii exilului (1848-1857) a contribuit la editarea revistei „România viitoare” și mai ales a revistei „Republica Română”, în care a militat pentru unirea principatelor într-un stat democratic.

În 1857, Rosetti a revenit în ţară, unde a început să desfăşoare o bogată activitate unionistă. Pe data de 9 august în același an, a fondat ziarul „Românul”, care a rămas unul dintre cele mai prestigioase cotidiene un timp foarte îndelungat. Rosetti a fost ales deputat şi numit secretar în Divanul ad-hoc (1857) şi în Adunarea Electivă din Muntenia. S-a numărat printre entuziaştii ce l-au ales pe Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Unite Române, prilej cu care a rostit următorul discurs memorabil:

   „ Măria Ta, suntem fericiţi că Adunarea electivă din Bucureşti ne-a onorat cu marea şi frumoasa misiune de a depune coroana lui Mihai în mâinile Măriei Tale, căruia fraţii noştri de aici au încredinţat coroana lui Ştefan … Românii munteni au încoronat în Măria Ta nu un individ, ci marile principii de viaţă ale naţionalităţii noastre … Atâta timp cât Tu vei purta stindardul Unirii, al naţionalităţii, al justiţiei şi al libertăţii, muntenii şi moldovenii te vor urma ca un singur om. ”

A fost în mai multe rânduri ministru și președinte al Camerei Deputaților. A făcut parte din primul guvern al lui Carol I, fiind pentru câteva luni ministru al „Instrucțiunii publice și Cultelor” . A fost de două ori primar al Capitalei. În amintirea revoluționarului român, în București există strada C.A. Rosetti și Piața C. A. Rosetti, unde tronează monumentul acestuia.

În 1867, C. A. Rosetti a fost unul dintre membrii fondatori ai Societății literare Române, care a devenit ulterior Academia Română.

Acesta a murit la data de 8 aprilie 1885 la București.

 

Surse:

Dicționarul Enciclopedic Român, ed. Politică, București, 1962-1966

Vasile NeteaC. A. Rosetti (București, 1970)

Marin BucurC. A. Rosetti, Mesianism și Donquijotism revoluționar (București, 1970)

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Constantin Alexandru Rosetti - puternic militant al luptei pentru Unirea Principatelor Române
Loading
/
Principesa Ileana a României (5 ianuarie 1909-21 ianuarie 1991)

Principesa Ileana a României (5 ianuarie 1909-21 ianuarie 1991)

Principesa Ileana s-a născut la București în anul 1909, într-o zi geroasă de ianuarie, dobândind prin naștere titlul de Principesă a României.  Considerată drept cea mai frumoasă prințesă a României, mama sa spunea despre Ileana că era singura dintre copiii săi...

Ioan Slavici (18 ianuarie 1848 -17 august 1925)

Ioan Slavici (18 ianuarie 1848 -17 august 1925)

Data de 18 ianuarie aduce la lumină o personalitate marcantă a secolului al XIX-lea, pe nimeni altul decât Ioan Slavici. Acum 173 de ani vedea lumina zilei într-un sat micuț din frumoasa Transilvanie al doilea copil al familiei Slavici, cel ce va să devină ulterior...

Mănăstirea „Sfântul Spiridon” Strâmba

Mănăstirea „Sfântul Spiridon” Strâmba

Mănăstirea Strâmba, cu hramul „Sfântul Ierarh Spiridon”, este așezată la marginea satului Strâmba, în partea de nord a comunei Josenii Bârgăulului, județul Bistrița-Năsăud. Așezământul monahal a luat ființă în anul 1999, cu binecuvântarea Mitropolitului Bartolomeu...