Constantin Cubleșan, Candele de veghe, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2019, 244 p.

Profesorul Constantin Cubleșan (n. 16 mai 1939) este un bine cunoscut prozator, dramaturg, critic și istoric literar clujean, personalitate marcantă a intelectualității clujene și membru de vază al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj. Autor a zeci de volume și a sute de articole, eseuri, poezii, recenzii și note de lectură, publicate începând cu anul 1956 în periodice literare, de cultură și spiritualitate românească de prestigiu din Cluj-Napoca și din întreaga țară, Constantin Cubleșan este o autoritate literară care se bucură de un mare prestigiu și de un real respect din partea confraților și a iubitorilor literaturii române. Lucrările sale de critică, exegeză și hermeneutică literară ni-l prezintă ca un mare devorator de carte, un cititor pasionat, un veritabil bibliofil și neobosit cronicar de carte, de toate genurile literare, liric, epic și dramatic. Oricine a parcurs fie și doar câteva pagini ale operei de exegeză și critică literară a profesorului Cubleșan a observat creativitatea și talentul debordant al domniei sale, frumusețea frazei, profunzimea analizei literare și destoinicia hermeneuticii textuale. Mai puțini știu însă că orizontul de lectură și interesul cunoașterii profesorului Constantin Cubleșan nu s-a mărginit doar la câmpul strict al literaturii clasice românești, ci a vizat și scrutat inclusiv literatura teologică, filosofia, poezia și creația religioasă românească.

Analizele, recenziile și exegezele profesorului Cubleșan din câmpul mănos al literaturii teologice și religioase românești au fost strânse până acum în cinci volume reprezentative apărute la Alba Iulia, București și Cluj-Napoca. Este vorba în primul rând despre patru cărți dedicate operei literare și teologice a doi mari cărturari, scriitori și clerici români, mitropolitul Bartolomeu Anania al Clujului și preotul Constantin Virgil Gheorghiu de la Paris, cărora le-a dedicat volumele: Serile cu Bartolomeu, apărut la Editura Reîntregirea din Alba Iulia în anul 2007 (192 p.); Bartolomeu Valeriu Anania cărturarul (1921-2021), tipărit la Editura Casa Cărții de Știință din Cluj-Napoca în anul 2021 (212 p.); Valeriu Anania dramaturgul, apărut la aceeași editură în anul 2021 (140 p.);  și Constantin Virgil Gheorghiu, aventura unei vieți literare, publicat la Editura Sophia din București în anul 2016 (248 p.). În al doilea rând, vorbim despre un volum apărut la Editura Renașterea a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului în anul 2019 sub titlul sugestiv „Candele de veghe”. Prin prezentarea analitică a 26 de cărți de teologie, hagiografie, omiletică, istorie bisericească și literară, poezie religioasă și dialoguri duhovnicești, Constantin Cubleșan evidențiază coordonatele spiritualității creștine care au modelat indubitabil evoluția literaturii române culte în epocile medievală și modernă, și respectiv au marcat fără putință de tăgadă literatura noastră contemporană. Profesorul Cubleșan recunoaște și reliefează aportul literaturii vechilor cazanii la formarea conștiinței culturale, etnice și lingvistice românești, precum și la fecundarea și îmbogățirea literaturii și culturii române contemporane, motiv pentru care și-a intitulat textele adunate în acest tom făclii sau candele de veghe. Acestea au construit filonul religios românesc și au marcat cultura română în general, fiind datorate unor „vrednici mărturisitori asupra destinelor istorice și culturale ale neamului românesc”, cum frumos îi caracterizează pe autorii acestor opere.

Cărțile analizate și autorii elogiați au dat denumirea celor douăzeci și șase de capitole ale volumului, după cum urmează: „Istoria Literaturii Dacoromane (Mihail Diaconescu)”; „Petru Movilă (Marius Covalcic)”; „Petru Movilă – Povestitorul”; „Scriitorul Antin Ivireanul”; „Antioh, fiul lui Dimitrie Cantemir”; „Varlaam – carte românească de învățătură (Doina Alina Nicolae)”; „Bolintineanu, călător la Locurile Sfinte”; „Ortodoxia ca mărturisire a conștiinței naționale (Prea Fericitul Iustin Moisescu)”; „Stihuri spre mângăierea sufletului (Schimonahia Xenia)”; „Incursiuni în istoria tiparului la români: Ieromonahul Macarie (Arhim. Veniamin Micle și Petre Cichirdan)”; „Viața lui Iisus (Mihail Dragomirescu)”; „Poetul Acatistelor: Daniil Sandu Tudor”; „Conferințe radiofonice religioase (Gala Galaction)”; „Toiagul minunilor (V. Voiculescu)”; „Un mare cărturar, Bartolomeu Valeriu Anania (1921-2011)”; „Pastorala ca eseu teologic (Bartolomeu Valeriu Anania)”; „Miturile orientale și creștinismul (Bartolomeu Valeriu Anania)”; „Pastoralele unui moralist (ÎPSS Andrei Andreicuț)”; „Simplu slujitor al lui Dumnezeu (Convorbiri cu ÎPSS Justinian Chira)”; „Sihastrul român de la Hozeva (Irineu Bistrițeanul)”; „Slăvește suflete al meu… (Pașcu Balaci)”; „Scriitorul Monah N. Steinhardt (N. Steinhardt în evocări)”; „Monografia unui sat (PS Macarie – Marius Dan Drăgoi)”; „Eseuri Omiletice (Pr. Prof. Ioan Chirilă)”; „Poezia liturgică a Triodului (Pr. Dr. Mircea Oros)”; și „Bucuria lacrimii (Pr. Matei Popovici)”. În final, volumul se încheie cu un eseu dedicat de această dată nu unei cărți sau unui autor, ci unei altfel de făclii de veghe, o nouă biserică ctitorită în cartierul clujean Mănăștur, având hramul Tuturor Sfinților, târnosită în 19 iunie 2011, al cărei prag, mărturisește distinsul autor, că îl trece adeseori descoperind iarăși și iarăși „o carte de învățătură cu ilustrații divine” în care „chipurile sfinților zugrăviți pe pereți ne amintesc jertfa lor și ne îndeamnă prin totul să-i urmăm pentru a urma, de fapt, calea mântuirii și calea spre Dumnezeu” (p.240-241). Profesiunea de credință a autorului ne descoperă un intelectual îmbisericit, un om de cultură credincios, preocupat realmente de viața Bisericii și de pulsul vieții spirituale, personale și comunitare, extrăgându-și hrana existențială pentru întreținerea ei deopotrivă din cult și din cultură.

Hrănindu-se și îmbogățindu-se din aceste cărți, dar voind să le împărtășească miezul și mesajul unui câmp cât mai larg și variat de cititori, distinsul și apreciatul scriitor clujean a realizat acest volum în care radiografiază filele unei frumoase literaturi create în spațiul istoric românesc de-a lungul vremilor de o serie de cărturari pe care îi caracterizează „iluștri luminători ai conștiinței noastre creștine”. În fond, profesorul Constantin Cubleșan și-a pus în lucrare, de această dată în slujba Bisericii și a spiritualității românești, talentul literar și exegetic reliefând de la înălțimea autorității sale literare valoarea unor opere teologice și de literatură religioasă care merită a fi cunoscute unui public cititor cât mai larg.

<a href="https://radiorenasterea.ro/author/mirceabrudan/" target="_self">Dr. Mircea Gheorghe Abrudan</a>

Dr. Mircea Gheorghe Abrudan

Cercetător științific III dr. la Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca.
Mai multe din Cărți vechi și noi
Cartea şoaptelor, poveştile unor oameni tăcuţi

Cartea şoaptelor, poveştile unor oameni tăcuţi

  Oameni pentru care istoria să conteze mai mult decât pentru armeni n-am întâlnit, la fel cum nu am întâlnit pe alţii care să nu distingă între istoria seculară şi istoria Bisericii lor, instituţia care timp de veacuri a suplinit statul, fiind elementul de...

Cunoașterea lui Dumnezeu la Sfântul Isaac Sirul

Cunoașterea lui Dumnezeu la Sfântul Isaac Sirul

La Editura Renașterea a apărut în anul 2013, în colecția Monografii, lucrarea domnului Valentin (în prezent pr. Benedict) Vesa, intitulată Cunoasterea lui Dumnezeu la Sfântul Isaac Sirul. Având un subtitlu teologic sugestiv, Itinerarul spiritual de la „dreptatea...

Părinţii Bisericii între teologie şi cultură

Părinţii Bisericii între teologie şi cultură

Cu prilejul aniversării unui sfert de veac de la reînfiinţarea revistei Renaşterea, organul oficial al Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului, reprezentanţii editurii omonime au hotărât antologizarea unora dintre cele mai interesante studii şi...

„Ortodoxia în Occident. 10 convertiri”. O carte care luminează

„Ortodoxia în Occident. 10 convertiri”. O carte care luminează

„Teama mea este că în Ortodoxie apare adesea compelxul de inferioritate. Ni se pare că trebuie să obţinem un fel de bogăţie vestică, sau distincţii academice (cei cărora li se dau distincţii academice în şcolile ortodoxe, uneori sunt oamnei care se opun Bisericii). Sunt suprins să văd că în România sau în alte ţări ortodoxe, ortodocşii par a nu vedea tezaurul pe care-l au. Din punctul meu de vedere România este bogată. Teama mea este că dorinţa de a fi în Uniunea Europeană, dorinţa de a deveni tot mai vestici, dorinţa de a o lua pe calea umanismului (care în realitate este hedonism) românii ar putea sărăci spiritual. Chiar spiritul care ne face atât de bogaţi, ar putea fi pierdut în căutarea altor tipuri de bogăţie”

Duhul a suflat în pustie

Duhul a suflat în pustie

  După ce în anul 2012 Daniel Lemeni a publicat volumul Tradiția paternității duhovnicești în spiritualitatea creștină răsăriteană. Un studiu asupra îndrumării spirituale în Antichitatea creștină târzie (Ed. Reîntregirea, Alba-Iulia), doi ani mai târziu revine cu...