Corul Academic Byzantion, dirijat de lect. univ. dr. Adrian Sîrbu, a susținut sâmbătă seara, 18 decembrie 2021, în Catedrala Mitropolitană „Adormirea Maicii Domnului” din Cluj-Napoca, un concert extraordinar de colinde și cântări specifice Praznicului Nașterii Domnului. Intitulat „Crăciunul, taină și minune”, concertul de colinde se înscrie în seria marilor concerte organizate de-a lungul timpului în Catedrala Mitropolitană.

Evenimentul s-a desfășurat de la ora 19:00, după slujba Vecerniei, în prezența și cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului.

La finalul serii, Părintele Mitropolit Andrei le-a mulțumit pentru colind și le-a adresat un scurt gând duhovnicesc. În semn de prețuire și recunoștință, ierarhul i-a acordat dirijorului Corului Byzantion, lect. univ. dr. Adrian Sîrbu, Ordinul „Episcop Nicolae Ivan” pentru mireni, iar protopsaltului Marian Netea i-a oferit Ordinul „Mihai Vodă” pentru mireni. De asemenea, tuturor membrilor corului psaltic le-a oferit diplome de aleasă cinstire.

Concertul a fost prezentat de protosinghelul Natanael Zanfirache, slujitor al Catedralei Mitropolitane,  și a fost transmis în direct pe frecvențele Radio Renașterea, precum și pe pagina de Facebook a Radio Renașterea.

„Cea mai mare minune a sărbătorii Nașterii Domnului este descrisă în Evanghelia după Matei, în capitolul I, versetul 23: «Iată, Fecioara va avea în pântece şi va naşte Fiu şi vor chema numele Lui Emanuel, care se tâlcuieşte: Cu noi este Dumnezeu», astfel că, la Crăciun, nu comemorăm niște evenimente istorice simple, ci sărbătorim acea minune a minunilor, cinstindu-L și lăudându-L pe Cel al cărui nume este «Minunat»”, a spus protos. Natanael Zanfirache.

Din program au făcut parte cântece psaltice la Nașterea Domnului (prima parte), colinde tradiţionale și cântece de stea (a doua parte).

Partea I – Cântări psaltice la Nașterea Domnului

  1. Condacul Nașterii Domnului, Fecioara astăzi, glasul al III-lea median. Text: Sf. Roman Melodul (sec. V-VI). Melodia apare în aceeași formă d.p.d.v. structural în documente muzicale încă din sec. XII.
  2. Stihira Slavă întru cei de sus, plagalul glasului al II-lea, adaptare în românește de Dimitrie Suceveanu (Iași, sec. XIX).
  3. Stihira Dănțuiesc toți îngerii, plagalul glasului al II-lea, adaptare în românește de Dimitrie Suceveanu.
  4. Irmosul calofonic Hristos Se naște, glasul I, de Matei Vatopedinul (1774-1849).
  5. Sedelna Ce te minunezi, Marie?, glasul al IV-lea cromatic dur, după podobia Spăimântatu-s-a Iosif, de Dimitrie Suceveanu.
  6. Slava Astăzi Se naște din Fecioara, recitare ecfonetică și plagalul glasului al II-lea, de Petru Lampadarie (Cpol., sf. sec. XVIII), adaptare în românește de Dimitrie Suceveanu.

Partea a II-a – Colinde și cântece de stea

  1. Cine șăde-n astă casă, din Gheorghe Gh. Pop, Folclor muzical din zona Maramureș.
  2. Îmbucură-te om bun, din repertoriul ansamblului „Icoane” (dirijor prof. univ. dr. Ioan Bocșa).
  3. Asta-i sara mare, armonizare de Iulian Cârstoiu, din Colinde și cântece de stea, Cluj, 1994.
  4. Scoală, scoală, gazdă bună, din repertoriul interpretului Ștefan Hrușcă.
  5. Trei crai de la răsărit, glasul I, din culegerea de colinde editată de Anton Pann.
  6. Deschide ușa creștine, din repertoriul interpretei Mariana Maloș.
  7. Luatu-s-o, dusu-s-o.
  8. Triptic Ia sculați boieri, sculați, din culegerea Colinde de George Breazul.
  9. Sus, la ΄naltul cerului, din culegerea Colinde de George Breazul.
  10. Leroi leo, în ΄ceastor curți, din culegerea Colinde de George Breazul.
  11. La tătă casa-i lumină, din repertoriul ansamblului „Icoane” (dirijor prof. univ. dr. Ioan Bocșa).
  12. Noi umblăm să colindăm, colind de Bobotează din Lupșanii, Ialomița.
  13. Ia ieșiți boieri afară, colind din Maramureș, preluat din repertoriul ansamblului „Icoane” (dirijor prof. univ. dr. Ioan Bocșa).
  14. Hristos gennietai (Hristos se naște), colind în limba greacă din zona Traciei de Vest.
  15. Noi umblăm d-a corinda.

Scurt istoric

Corul Academic „Byzantion” din Iași, dirijat de lect. univ. dr. Adrian Sîrbu, activează cu binecuvântarea Înaltpreasfințului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, sub egida Universităţii de Arte „George Enescu” din Iaşi și este reprezentat de către Asociaţia Culturală Byzantion. A fost fondat în anul 1997, prin binecuvântarea şi purtarea de grijă a Părintelui Patriarh Daniel, pe atunci Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.

Începând cu anul 1997, grupul a susţinut numeroase concerte în Grecia, Danemarca, Belgia, Olanda, Luxembourg, Franţa, Italia, Polonia, Rusia, Cehia, Rep. Moldova, Germania, Spania şi România, participând la festivaluri importante de muzică sacră, dintre care amintim: Rencontres Musicales de Vézelay, Rencontres Médiévales de Thoronet, La spiritualité de Torino, Les chansons de nos racines – Jaroslaw, Atlantis du Nord – Olsytyn, Les amis de  Santorini, Willibrord 658 – 2008, Przemysl, Pontigny, Plock, Summer School Orthodox Music Festival – Sankt Petersburg, Brixner initiative Musik und Kirsche „Drama und Liturgie” – Bressanone, Archaion Kallos – Praga, Song of our Roots – Jaroslaw, Euroasia Festival – Ekaterinburg, Mustonen Fest etc.

De asemenea, în fiecare an, membrii corului participă la diferite hramuri ale aşezămintelor monahale româneşti şi greceşti din Muntele Athos, precum şi la simpozioane internaţionale, încercând să transmită prin interpretările lor frumuseţea, complexitatea şi profunzimea monodiei bizantine.

Byzantion a înregistrat până acum 12 albume audio, dintre care 3 sub directa îndrumare a vrednicului de pomenire, maestrul Lykourgos Angelopoulos, Arhonte Protopsalt al Arhiepiscopiei Constantinopolului şi profesor la Conservatorul de Stat din Atena.

Promovarea muzicii bizantine, a Sfinţilor Părinţi ai Bisericii Răsăritene, urmăreşte redarea frumuseţii monodiei sacre de tradiţie milenară, monodie pe cât de complexă şi de sobră, pe atât de lipsită de teatralităţi şi excese şi care revelează, pe cât posibil, o imagine muzicală a ceea ce istoricul român Nicolae Iorga numea „Bizanţ după Bizanţ”.

Mai multe fotografii AICI

Text și foto: Darius Echim / Mitropolia Clujului