Elena Farago – poeta copiilor

Poetă română care nu s-a bucurat de o copilărie frumoasă dar care a compus poezii pentru copii. Aceasta a fost Elena Farago.

S-a născut pe 29 martie 1878, într-o familie de greci din Bârlad, fiica lui Francisc şi Anastasia Paximade. A fost rodul căsniciei acestei familii de negustori înstăriţi alături de cei şase fraţi, trei băieţi şi trei fete: Ernest, Nicolae, Gheorghe, Antoaneta, Celestina şi Virginia.

Poeta a spus următoarele într-o scrisoare adresată lui Gheorghe Bogdan-Duică: „Nu am cultură oficială, decât două clase secundare. Am învăţat şi citit singură tot ce am vrut să ştiu” . Poeta fără “cultură oficială” şi-a sacrificat copilăria pentru a avea grijă de tată şi fraţi după ce a rămas orfană de mamă.  Ziua făcea treburile casei, iar noaptea, după ce îşi adormea fraţii, citea şi învăţa pentru a nu pierde contactul cu ceea ce îi plăcea mai mult să facă.

S-a angajat pe post de guvernantă la familia lui Ion Luca Caragiale, unde a luat contact cu literatura clasicilor. Ea avea grijă de copiii lui Caragiale (1897-1898) .

În 1902 a publicat prima poezie în ziarul România muncitoare. În anul 1906, Elena Farago a publicat primul său volum de poezii, Versuri, la îndemnul lui Nicolae Iorga, a cărui prietenă și confidentă a fost. Din 1907 s-a stabilit la Craiova, unde o vor găsi evenimentele sângeroase ale acestui an, iar din cauza afilierii ei la mișcarea țărănească a fost arestată și eliberată numai la intervențiile lui Iorga. În această perioadă l-a adoptat pe fiul său, Mihnea. În 1913 se va naște fiica Elenei, Cocuța.

În 1921 a fost numită director al Fundației „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova, fundație pe care a condus-o timp de 30 de ani. Elena Farago a avut contribuții deosebite în ceea ce privește regulamentul de organizare și de funcționare al bibliotecii, fișarea cărților și ținerea unei evidențe corecte de aranjare a publicațiilor în rafturile bibliotecii, de completare a colecțiilor prin achiziții și donații. În 1922 a fondat la Craiova, împreună cu Ion B. Georgescu, C. Gerota, Ion Dongorozi, C.D. Fortunescu, revista literară Năzuința, la care au colaborat: Simion Mehedinți, Ion Barbu, Perpessicius, Victor Eftimiu, Camil Petrescu, Mihail Dragomirescu.

Dintre distincțiile poetei amintim următoarele: Premiul „Adamachi” din partea Academiei Române pentru volumele Șoapte din umbră  și Traduceri libere , apoi pentru volumele Șoaptele amurgului  și Din traista lui Moș Crăciun; Premiul ,,Neuschotz ”al Academiei Române pentru Ziarul unui motan; Premiul Internațional „Femina” ; Premiul Național pentru Literatură; Medalia „Bene Merenti” – clasa I și „Ordinul Meritul Cultural” – Cavaler clasa a II-a din partea regelui Carol al II-lea pentru merite literare.

Elena Farago a avut contribuţii deosebite în ceea ce priveşte literatura pentru copii şi tineret patronând de asemenea şi revista educativă „Prietenul Copiilor”. Aceasta a murit în 1954 la Craiova.

 

Surse:

https://www.povesti-pentru-copii.com/poezii-pentru-copii/elena-farago.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/Elena_Farago

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Elena Farago - poeta copiilor
Loading
/
ARHIEPISCOPUL JUSTINIAN CHIRA (28 mai 1921 – 30 octombrie 2016)

ARHIEPISCOPUL JUSTINIAN CHIRA (28 mai 1921 – 30 octombrie 2016)

Înaltpreasfinția Sa, JUSTINIAN CHIRA, vrednicul de pomenire Arhiepiscop al Maramureșului şi Sătmarului, a fost fiul unei familii de gospodari harnici și credincioși din satul Plopiș, având ca părinți pe Ilie Chira (1871-1937) și Maria Chira, născută Puț (1884-1949)....

Cădelniţa și tămâia – Cezar Login

Cădelniţa și tămâia – Cezar Login

Tămâia este privită ca unul dintre elementele caracteristice ale celebrărilor liturgice creştine. Însă folosirea tămâiei este mult mai veche. Este atestată în cultul Vechiului Testament (Ieş. 30, 1-8; Lev. 16, 12 etc.), în alte religii şi chiar în scopuri civile,...